Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

19.03.2016

Niciun prefect sau subprefect fixat definitiv prin concurs nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecți sau subprefecți pe care guvernul precedent i-a numit temporar

Dacian Cioloș

Prim-Ministru

Parțial Fals

Context

Pe 14 martie, Dacian Cioloș, premierul României, a răspuns solicitării grupului parlamentar ALDE și-a mers în Parlament, ca să prezinte care au fost criteriile în desemnarea noilor prefecți.

Din discursul primului ministru, am reținut următoarele:

Niciun prefect sau subprefect fixat definitiv prin concurs nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecți sau subprefecți pe care guvernul precedent i-a numit temporar

 

Ce verificăm?

Dacă prefecții și subprefecții schimbați de Guvernul Cioloș fuseseră într-adevăr numiți în funcție temporar.

Verificare

Ca să găsim hotărârile Guvernului de revocare a prefecților, am intrat pe site-ul Camerei Deputaților și am studiat pe baza de date legislativă. Am folosit cuvintele cheie „încetarea exercitării prefect”, respectiv „subprefect”.

Am aflat, astfel, că, de la învestire, premierul a revocat 17 prefecți, din județele Iași, Caraș-Severin, Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Dâmbovița, Gorj, Satu-Mare, Vaslui, Bacău, Constanța, Neamț, Sălaj, Brașov și Sibiu. Și cinci subprefecți, din județele Alba, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Timiș și municipiul București.

Pentru a vedea câți dintre aceștia fuseseră anterior numiți temporar în funcție, am căutatpe portalul Ministerului Justiției hotărârile pentru numirea fiecăruia dintre aceștia. Concluzia a fost că toți prefecții și subprefecții vizați de premier fuseseră anterior numiți temporar în funcția respectivă.

DAR. Nu ne-am oprit aici, deoarece ni s-a părut puțin ciudată situația, așa încât i-am luat la verificat pe toți ceilalți 25 de prefecți și 37 de subprefecți din țară. Concluzia a fost surprinzătoare: aproape toți exercitau funcția de prefect/ subprefect „cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii”.

 

În ceea ce privește excepțiile în cazul prefecților:

  • prefectul de Ialomița a fost numit de Guvernul Ungureanu și nu a intrat în eșantionul la care premierul s-a referit în declarație;
  • prefectul de Timiș a fost reinstaurat în funcție de către Guvernul Cioloș, în urma unei hotărâri judecătorești definitive;
  • în cazul județului Mehedinți, s-a făcut o mutare din funcția de inspector guvernamental (corpul de rezervă al înalților funcționari publici) în cea de prefect;
  • la București, detașarea actualului prefect a fost făcută având în vedere un articol care privește statutul judecătorilor şi procurorilor. Astfel, detașarea e temporară, conform aceluiași articol.

În cazul subprefecților, lucrurile stau așa:

  • în județul Tulcea, numirea a fost făcută de Guvernul Tăriceanu și, deci, nu intră în aria de referință a declarației premierului;
  • subprefectul județului Cluj a fost reinstaurat în funcție de către Guvernul Cioloș, în urma unei hotărâri judecătorești definitive;
  • trei județe au postul de subprefect vacant: Argeș, Botoșani și Brașov.

 

De ce avem situația asta?

Pentru că ni s-a părut bizar faptul că aproape toți prefecții și subprefecții din România se află temporar în funcție, am vrut să ne lămurim de ce ne aflăm în această situație.

În 2010, a fost adoptată o lege care, printre altele, aduce două modificări foarte relevante în contextul discuției noastre. În primul rând, prin acele modificări, Agenția Națională a Funcționarilor Publici primea responsabilități sporite cu privire la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice, inclusiv pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici, care cuprinde prefecții și subprefecții.

Dar, dacă ne uităm la secțiunea „concursuri” de pe site-ul ANFP, observăm că Agenția a organizat în ultimii ani doar nouă astfel de concursuri, însă niciunul pentru ocuparea funcțiilor de prefect sau subprefect; astfel, ANFP nu pare să se fi ridicat la înălțimea noilor sale responsabilități.

În al doilea rând, modificările au dus la relaxarea procedurilor de detașare și mobilitate în privința înalților funcționari publici, ceea ce a condus la folosirea aproape exclusivă a acestor proceduri, cu caracter temporar, în cadrul procesului de numire a prefecților și subprefecților.

Concluzie

Afirmația premierului este parțial falsă. Da, revocările au vizat într-adevăr prefecți și subprefecți numiți temporar în funcție de către guvernul precedent, însă acesta este cazul aproape tuturor ocupanților acestor funcții. Astfel, deciziile cu privire la cei 17 prefecți și cei 5 subprefecți nu au avut caracterul excepțional pe care premierul îl sugerează.

*articol publicat și pe VICE