Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

10.11.2015

„(…) nu se înscrie în definiţia formală a dezastrelor această tragedie care s-a întâmplat în România”

Sorin Cîmpeanu

Fals

Context

Sâmbătă 7.11.2015, Sorin Cîmpeanu, primul ministru intermar al României, a declarat (min. 39):

„România nu a solicitat declanşarea Mecanismului de ajutor pentru dezastre. Nu a făcut acest lucru din două motive: pentru că nu se înscrie în definiţia formală a dezastrelor această tragedie care s-a întâmplat în România şi, în al doilea rând, aş vrea să precizez faptul că paşii de urmat în realitate – şi realitatea ne interesează – erau exact aceiaşi şi cu mecanismul activat, şi cu mecanismul neactivat. Este vorba doar de decontarea cheltuielilor şi, aşa cum am spus, resursele financiare nu sunt deloc prioritare în această situaţie.”

Ce verificăm?

1.Dacă tragedia #colectiv se înscrie în definiția formală a dezastrelor
2.Dacă Mecanismul UE de protecție civilă acoperă doar decontarea cheltuielilor

Verificare

Sorin Câmpeanu face în această declarație două afirmații, așa că le vom analiza pe rând. Vom începe prin a vedea care este definiția formală a „dezastrului” în accepțiunea Uniunii Europene.

1. Definiție „dezastru”

Pe site-ul Comisiei Europene găsim următoarea definiție pentru dezastru:

„A disaster is a sudden, calamitous event that causes serious disruption of the functioning of a community or a society causing widespread human, material, economic and/or environmental losses which exceed the ability of the affected community or society to cope using its own level of resources.”

Sursă: UN/ISDR 2004; folosit de asemenea și de ECHO(European Community Humanitarian Aid Office)

De asemenea, în Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind  Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, dezastru este definit astfel:

„dezastru” înseamnă orice situație care are sau poate avea efecte grave asupra persoanelor, a mediului, sau a bunurilor materiale, inclusiv asupra patrimoniului cultural”

Pentru a cuantifica ce înseamnă „efecte grave”, ne uităm în același material al Comisiei Europene, care face referire la condițiile ONU prin UNISDR (UN’s International Strategy for Disaster Reduction), pentru ca un eveniment să fie considerat dezastru. Acesta trebuie să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii:

  • 10 sau mai multe persoane ucise
  • 100 de persoane afectate
  • declararea stării de urgență de către guvernul relevant
  • cerere unui guvern național de asistență internațională

2. Mecanismul de protecție civilă al UE

Am consultat Decizia nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

și am aflat în ce condiții trebuie activat acest mecanism :

„(2) În caz de dezastru sau de dezastru iminent pe teritoriul Uniunii, care este probabil să determine o solicitare de asistență din partea unuia sau mai multor state membre, statul membru în care s-a produs sau în care este probabil să se producă dezastrul notifică, fără întârziere, Comisiei că se așteaptă o posibilă solicitare de asistență prin ERCC (Emergency Response Coordination Centre), pentru a permite Comisiei, după caz, să informeze celelalte state membre și să își activeze serviciile competente.”

sursa: articolul 14 din capitolul IV

În aceeași decizie (1313/2013/UE), la începutul documentului, se precizează că:

„Asistența în materie de protecție civilă și în alte situații de urgență în cadrul mecanismului Uniunii poate fi solicitată în toate aceste cazuri de dezastre pentru a completa capabilitățile de răspuns ale țării afectate.”

Totodată, pe lângă sprijinul financiar și plata unui procent situat între 55 -100% (în funcție de complexitatea fiecărui caz în parte) a resurselor de transport, conform art. 18 privind Transportul și echipamentul, din aceeași decizie se menționează că:

„(1)   În cazul producerii unui dezastru, în interiorul sau în afara Uniunii, Comisia poate sprijini statele membre în vederea obținerii accesului la echipamente sau resurse de transport prin următoarele măsuri:

a. furnizarea și schimbul de informații referitoare la echipamente și resurse de transport care pot fi puse la dispoziție de către statele membre, în vederea facilitării punerii în comun a acestor echipamente și resurse de transport;

b. asistarea statelor membre privind identificarea resurselor de transport care pot proveni din alte surse, inclusiv din surse comerciale, precum și facilitarea accesului la acestea; sau

c. asistarea statelor membre privind identificarea echipamentelor care pot fi disponibile din alte surse, inclusiv din surse comerciale.

(2)   Comisia poate completa resursele de transport asigurate de statele membre prin furnizarea resurselor de transport suplimentare necesare pentru asigurarea unui răspuns rapid la dezastre.”

Concluzie

Declarația primului ministru interimar este falsă. Tragedia #colectiv se înscrie în definiția formală a dezastrelor și România putea primi atât asistență financiară, cât și alte resurse prin mecanismul de protecție civilă al UE. Mai mult decat atât, întrucât cazul #colectiv a impus solicitări de asistență bilaterală făcute de autorități altor State Membre, el cădea sub incidența art. 14 din Decizia nr. 1313/2013/UE, deci trebuia notificat fără întârziere Comisiei Europene, înainte de solicitarea asistenței bilaterale.