Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

06.04.2017

Vreau să revin la ceea ce spuneam despre anii anteriori: de regulă, trimestrul I este un trimestru cu deficit, nu cu excedent. Faptul că nouă ni se indică un excedent în trimestrul I este un semn bun, este semn că noi suntem în linie cu proiecţiile noastre. De regulă, trimestrul I şi II aduc cam 40% din veniturile anuale şi 60% se colectează în trimestrul III şi IV, şi, în principal, trimestrul III este trimestru de vârf în colectarea bugetară - pentru că lucrurile trebuie privite în dinamică, nu putem să comparăm trimestrul I cu IV sau trimestrul I cu III. Dar tendinţa aceasta este: 40% în prima jumătate a anului, 60% în a doua jumătate a anului. Noi, acum, aşa cum indică datele operative, trimestrul I înseamnă o colectare undeva între 22-23% din veniturile proiectate anual.

Viorel Ştefan

PSD

Sursa afirmației: Antena Play

Fals

Context

Invitat la emisiunea Punctul de întâlnire (2 aprilie), moderată de Radu Tudor, ministrul de finanţe, Viorel Ştefan, a discutat despre colectarea bugetară şi despre tendinţele anuale:

 

Vreau să revin la ceea ce spuneam despre anii anteriori: de regulă, trimestrul I este un trimestru cu deficit, nu cu excedent. Faptul că nouă ni se indică un excedent în trimestrul I este un semn bun, este semn că noi suntem în linie cu proiecţiile noastre. De regulă, trimestrul I şi II aduc cam 40% din veniturile anuale şi 60% se colectează în  trimestrul III şi IV, şi, în principal, trimestrul III este trimestru de vârf în colectarea bugetară – pentru că lucrurile trebuie privite în dinamică, nu putem să comparăm trimestrul I cu IV sau trimestrul I cu III. Dar tendinţa aceasta este: 40% în prima jumătate a anului, 60% în a doua jumătate a  anului. Noi, acum, aşa cum indică datele operative, trimestrul I înseamnă o colectare undeva între 22-23% din veniturile proiectate anual.

 

Ce verificăm?

Cum afirmaţia ministrului de finanţe cuprinde mai multe subpuncte, vom verifica următoarele aspecte:

1. Dacă trimestrul I este, de regulă, unul cu deficit;
2. Dacă tendinţa anuală este ca 40% din venituri să fie colectate în primele şase luni, iar restul de 60% - în ultimele şase;
3. Dacă trimestrul III este vârf de colectare bugetară;
4. Dacă în trimestrul I al anului 2017 s-a înregistrat o colectare bugetară de 22-23%.
5. Dacă faptul că se indică un excedent în trimestrul I este un semn bun, fiind în linie cu proiecțiile guvernului.

În verificarea care urmează, vom avea în vedere datele oferite de Ministerul de Finanţe.


Verificare

#1 Este trimestrul I, de regulă, unul cu deficit?

Site-ul Ministerului de Finanţe oferă date trimestriale despre execuţia bugetului general consolidat; consultându-le, putem identifica excedentul sau deficitul ce corespunde perioadei în cauză. Am comparat cifrele pentru primul trimestru al anului (2013, 2014, 2015, 2016; lunile ianuarie-februarie pentru 2017)

 

Concluzie intermediară #1

Putem observa că excedentul bugetar nu este o excepţie în primul trimestru al anului.

 

 

#2 Există o tendinţă anuală ca 40% din venituri să fie colectate în primele şase luni, iar restul de 60% – în ultimele şase?

Pentru a verifica dacă tendinţa anuală de colectare este cea indicată de Viorel Ştefan (40% în primele şase luni şi 60% în ultimele şase luni ale anului), am consultat rapoartele semestriale (2013, 2014, 2015, 2016), pentru a vedea care este colectarea ce corespunde primului semestru, apoi rapoartele anuale (2013, 2014, 2015, 2016), pentru a calcula datele de colectare pentru semestrul II şi procentele corespunzătoare fiecărui semestru:

tabel 1


Concluzie intermediară #2

Deşi procentul de colectare bugetară este mai mare în ultimele şase luni, după cum afirmă Viorel Ştefan, raportul indicat de el nu este cel real, colectarea fiind mai curând distribuită egal între cele două semestre.

 

 

#3 Reprezintă trimestrul III vârful de colectare bugetară?

Pentru a putea verifica dacă trimestrul III reprezintă vârful de colectare bugetară, am consultat rapoartele trimestriale aferente fiecărui an (pe site puteţi găsi rapoarte pentru TI, TII şi T III, cifrele pentru T IV fiind calculate făcând diferenţa dintre colectarea totală şi cea din primele nouă luni):

 

tabel 2

 

 

Concluzie intermediară #3

După cum se poate observa din datele propuse spre analiză, trimestrul cu cele mai mari cifre de colectare bugetară este al patrulea (nu al treilea), cel puţin în cazul ultimilor ani.

 

 

#4 S-a înregistrat o colectare bugetară de 22-23% în trimestrul I al anului 2017?

Conform unui comunicat ANAF din 3 aprilie, veniturile bugetare realizate în primul trimestru al anului 2017 însumează 50423,1 mil. lei. În comparaţie, Situaţia privind repartizarea pe trimestre a veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetului general consolidat – 2017 prognozează venituri totale  de 254717 mil. lei (cu 62456 mil. lei în primul trimestru).

 

Concluzie intermediară #4

Veniturile raportate de ANAF reprezintă 19.8% din veniturile totale prognozate pentru anul în curs.

 

 

#5 Faptul că se indică un excedent în trimestrul I este un semn bun, fiind în linie cu proiecțiile guvernului?

În primul rând, potrivit aceleiași Situații privind repartizarea pe trimestre, guvernul nu proiectase un excedent pentru primul trimestru, ci un deficit de 1.5 miliarde lei, ceea ce arată că realitatea execuției din prima parte a anului nu este în linie cu proiecțiile acestuia.

 

În al doilea rând, existența unui excedent pentru primul trimestru nu este neapărat un lucru bun. Dacă ne uităm la datele defalcate pentru primele două luni ale anului, excedentul nu a apărut ca urmare a unei colectări mai bune, ci ca urmare a unor cheltuieli mai mici, mai ales în zona de investiții.

 

Astfel, față de perioada similară a anului precedent, cele mai mari scăderi în privința cheltuielilor sunt la: alte transferuri (-25%), la transferuri pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-94.2%), o evoluție normală având în vedere încheierea primului cadru financiar de finanțare nerambursabilă, dar și la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-38.9%), la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-62.1%) sau la cheltuieli de capital (-16.3%). După cum specifică chiar Nota Ministerului Finanțelor, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 0,11% din PIB, respectiv 870 milioane de lei (spre comparație, cheltuielile de personal ale statului s-au ridicat la aproape 10.6 miliarde de lei).

 

 

Concluzie intermediară #5

Guvernul nu proiectase un excedent pentru primul trimestru, ci un deficit de 1, 5 miliarde de lei, iar excedentul a apărut ca urmare a unor cheltuieli mai mici, în special în zona de investiții, nu ca urmare a unei colectări mai bune.

 

Concluzie

Afirmația lui Viorel Ștefan este falsă – dincolo de unele inexactități în prezentarea cifrelor trimestriale privind execuția bugetară, ministrul sugerează că un excedent în execuția bugetului pe primul trimestru al anului 2017 ar fi un lucru bun, în linie cu proiecțiile guvernului, ceea ce este departe de adevăr, nu doar pentru că iese din proiecțiile bugetare, ci pentru că, așa cum o arată cifrele,  excedentul nu este o urmare a unei colectări peste ceea ce își propusese, ci o urmare a unor cheltuieli mai mici decât cele proiectate pe zona de investiții.