Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, a fost audiat în 26 februarie în calitate de inculpat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni (vezi aici), în urma cărora a fost dispus controlul judiciar. După ce au aflat că acesta a fost oprit în trafic și dus la Parchetul General, susținătorii săi și mai mulți parlamentari s-au adunat în fața instituției (vezi aici și aici), în semn de protest.
În acest context, pe rețelele de socializare a început un val de dezinformări, printre care faptul că Georgescu ar fi trebuit să își depună candidatura la Biroul Electoral Central (BEC) pe 26 februarie, așa cum a susținut și Anamaria Gavrilă – afirmație falsă, pe care Factual.ro a demontat-o aici.
Ulterior, tot în 26 februarie, Anamaria Gavrilă a susținut și că s-a profitat de faptul că Georgescu a fost la audieri pentru a adopta niște legi prin care statul i-ar trimite pe români „să moară în Ucraina”. Redăm declarația postată pe Facebook:
„E halucinant. Au profitat de faptul că românii au venit să-l susțină pe Călin Georgescu și încearcă pe furiș să treacă legea prin care se trimit trupe în Ucraina. Românii nu vor să-și trimită copiii să moară în Ucraina sub pretextul păcii. Ce fac ei e lovitură de stat și călcarea în picioare a democrației.”
Dacă s-au adoptat „pe furiș” proiecte de lege prin care românii vor fi trimiși la război în Ucraina.
Anamaria Gavrilă a atașat postării de Facebook o imagine cu un mesaj prin care pare că este anunțată că două legi au fost adoptate de Parlament, anume PL-x 5/2025 și PL-x 6/2025.
Proiectul de lege 5/2025 vizează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român. Acest proiect a fost lansat în dezbatere publică de MApN în luna octombrie 2024.
Pe baza acestei inițiative legislative s-au lansat mai multe dezinformări în mediul online, pe care Factual.ro le-a demontat în verificări anterioare (aici, aici și aici), unde am explicat pe larg ce prevede proiectul de lege.
Spre exemplu, chiar după ce s-a lansat în dezbatere publică, au apărut acuzații precum că MApN ar vrea să bage România în război, dar și că prin acest proiect comanda Armatei Române s-ar transfera străinilor. Factual.ro a scris că afirmațiile sunt false și că proiectul nu prevede inițierea de operațiuni militare și folosirea armamentului pe timp de pace fără un motiv întemeiat, ci stabilește un cadru pentru desfășurarea acestora în contextul în care suntem amenințați.
În realitate, proiectul de lege vrea să răspundă unei nevoi a Armatei Române de a acționa când există riscuri la adresa securității țării. Această nevoie vine în contextul războiului de la graniță și a faptului Armata Română nu a putut să doboare drone rusești care au intrat ilegal în România până acum pentru că nu îi permitea legislația.
Din acest motiv a apărut și PL-x 6/2025, la care face referire și Anamaria Gavrilă, care prevede controlul utilizării spațiului aerian național. MApN motivează, în expunerea de motive, că prin articolul 16 se reglementează chiar doborârea unei aeronave militare străine care intră neautorizat în spațiul aerian al României și care poate „produce efecte distructive”. În fapt, întregul text al proiectului de lege vorbește despre modul de acțiune împotriva aeronavelor care intră ilegal în țara noastră.
Conspirațiile au evoluat ulterior în baza acestor legi, iar în mediul online existau postări care acuzau că se vrea cedarea Armatei Române ofițerilor străini care ar folosi tehnologia 5G împotriva oamenilor. Și de această dată Factual.ro a arătat că este vorba de dezinformare, că nu se oferă controlul absolut al armatei ofițerilor străini și că tehnologia 5G nu este implementată pentru a fi folosită în România de NATO, pentru a duce un război împotriva oamenilor.
Inforadar, platforma oficială a MApN, a dezmințit în nenumărate rânduri dezinformările legate de cele două proiecte de lege (vezi aici, aici și aici), dar și despre intrarea României în război (aici, aici și aici).
Concret, cel mai recent răspuns la dezinformări a fost pe 19 februarie, când proiectele au fost adoptate (vezi aici și aici) de Camera Deputaților și înaintate la Senat.
Inforadar a transmis că în online se anunță în mod fals că cetățenii români vor fi obligați să meargă la război sau copii lor vor fi trimiși să lupte în Ucraina (ceea ce afirmă și Anamaria Gavrilă), că „Parlamentul României va vota instaurarea unei dictaturi militare” prin aceste proiecte sau că armata va putea să tragă cu arma în popor, printre altele (le puteți citi aici).
Inforadar a explicat că aceste acuzații fac parte dintr-o campanie de dezinformare prin care se încearcă „inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale”.
Se explică detaliat și ce presupun cele două proiecte de lege și inclusiv faptul că este nevoie de actualizarea legilor actuale ca dronele rusești intrate în România să fie doborâte legal:
„Prin completările și prevederile noi incluse, actul normativ va adapta cadrul legislativ aflat la dispoziția autorităților competente, în scopul asigurării unei eficiențe sporite în ceea ce privește respectarea regulilor de utilizare a spațiului aerian național, ceea ce va contribui la creșterea siguranței și securității aviației, inclusiv în situații de genul celor înregistrate în ultimul an, în care drone folosite de Federația Rusă în atacurile ilegale executate împotriva infrastructurii portuare civile ucrainene de la Dunăre sau fragmente din acestea au căzut pe teritoriul național al României, precum și pentru cazurile de aeronave fără pilot, de mici dimensiuni, care au survolat, pentru anumite perioade de timp, teritoriul național”.
Acest aspect este foarte important, fiindcă intrarea dronelor rusești în spațiul aerian românesc reprezintă un pericol real și iminent, în special pentru locuitorii zonelor în care acestea s-au prăbușit în ultimul an.
Legat de o altă dezinformare, la începutul anului 2025, Factual.ro a mai publicat un material în care a arătat că proiectul de lege privind misiunile pe timp de pace nu oferă NATO sau Armatei Române puterea de a împușca cetățeni pentru a apăra instituțiile, cum relatau unii internauți.
În toate aceste cazuri a fost denaturat scopul și aplicabilitatea reală a legii, pentru că ambele proiecte sunt gândite de fapt pentru a proteja securitatea națională în fața unor amenințări, nu împotriva intereselor populației civile. Utilizarea forței militare este strict reglementată și se face doar în cazuri de amenințări, conform normelor internaționale și legislației naționale.
În textele proiectelor de lege (formele trimise spre promulgare) nu se specifică nimic despre Ucraina sau trimiterea de trupe din România în teatre de război, ci se reglementează misiuni care pot avea loc pe teritoriul României și modul în care putem acționa dacă există aeronave care intră ilegal în România. O singură mențiune legată de Ucraina a fost în expunerea de motive a proiectului privind utilizarea spațiului aerian, unde se vorbea despre faptul că în zona de frontieră cu Ucraina există riscuri majore la adresa securității naționale, a vieții și sănătății locuitorilor, din cauza unor „violări a spațiului aerian național, ca urmare a identificării unor fragmente de dronă”.
De asemenea, ambele proiecte de lege au fost elaborate încă de anul trecut și lansate în dezbatere publică în octombrie. Ele au ajuns în Parlament abia în 2025 și, așa cum am menționat mai sus, au fost votate și adoptate recent în Camera Deputaților, pe 19 februarie.
Era de așteptat că în această perioadă proiectele să fie votate și în Senat, cameră decizională în acest caz, ceea ce s-a și întâmplat în 26 februarie (aici și aici) și nu putem să considerăm că ele au trecut „pe furiș”.
Totuși, este de remarcat faptul că proiectele de lege au trecut în Senat cu doar 91, respectiv 94 de senatori prezenți, lipsind de la vot membrii partidului AUR, care au plecat de la Parlament la Parchet fiindcă Georgescu a fost audiat.
La data editării acestui material, ambele proiecte de lege (vezi aici și aici) se află la Curtea Constituțională a României, după ce partidele SOS, POT și AUR au depus sesizări de neconstituționalitate pe 3 martie. În aceeași zi, proiectul a fost trimis și la promulgare la președintele interimar.
*Înainte ca proiectele să devină legi, acestea trebuie promulgate de Președintele interimar și publicate în Monitorul Oficial.
Afirmațiile președintei POT sunt false. Proiectele de lege nu au fost adoptate pe furiș pentru a trimite românii la război în Ucraina. În textele proiectelor nu se specifică nimic despre Ucraina sau trimiterea trupelor în teatre de război, ci doar despre misiuni pe teritoriul României. Totodată, era de așteptat că proiectele vor fi votate în perioada aceasta, iar afirmațiile făcute de Anamaria Gavrilă denaturează scopul real al lor. În realitate, măsurile introduse de proiectele de lege permit intervenții militare pentru protejarea oamenilor și a intereselor naționale, în cazul unor amenințări iminente sau acțiuni ce pot afecta securitatea națională, suveranitatea sau integritatea teritorială a statului, cum ar fi intrarea ilegală a dronelor rusești în România.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
