În cadrul ședinței Camerei Deputaților din 19 februarie s-a dezbătut proiectul de lege PL-x nr. 5/2025 privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul țării.
În cadrul dezbateri, Ramona Bruynseels a contest această măsură vorbind despre încălcare suveranității și a Constituției pentru că adoptarea acestei inițiative ar duce la cedarea controlului militar.
Printre altele, aceasta a declarat:
„Articolul 118, alineatul 1 din Constituția României stipulează foarte clar: Armata se subordonează exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității”. Articolul 118, alineatul 5 completează: Pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine”. Nicăieri nu se spune despre transferul autorității asupra armatei române către o țară, către forțe străine sau țară parteneră. Nu contează pe timp de pace”.
Verificăm ce presupune această lege, cum afectează misiunile și operațiile militare pe teritoriul statului român și ce efect are asupra populației civile a României.
Factual a verificat acest subiect și în perioada în care proiectul era în dezbatere publică.
Pornit de la inițiativa Ministerului Apărării, a ajuns în Camera Deputaților unde a fost adoptat și trimis către Senat pe 19 februarie. Cei care au votat împotriva proiectului sunt 100 de deputați din partidele AUR, POT și SOS.
În actuala expunere de motive este invocat un vid legislativ privind desfăşurarea pe timp de pace a unor misiuni şi operaţii militare, pe teritoriul naţional și utilizarea capabilităţilor forţelor armate străine dislocate în România în momentul în care apar riscuri şi ameninţări concrete.
Practic, la acest moment, armata nu poate interveni decât dacă este declarată o stare excepțională.
Proiectul a apărut, după ce pe teritoriul României au intrat în repetate rânduri drone rusești.
În forma adoptată de Camera Deputaților, primul articol arată că legea urmează a reglementa
desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare atunci când nu este instituită starea de urgență ori starea de asediu sau nu este declarată starea de mobilizare ori starea de război.
Misiunile și operațiile militare ar urma să fie întreprinse „în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională” ( art.2).
Totuși, acestea nu se pot face fără aprobarea Președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (art.4) și doar atunci când există deteriorare semnificativă a situației de securitate la nivel internațional sau regional.
Proiectul de lege definește clar ce înseamnă transferul de autoritate la art.3, litera d.
Rezultă că unele forțele militare aliate care acționează în România pot fi puse temporar sub comanda șefului Armatei Române, sau invers – unele forțe române pot trece sub comanda unui comandant aliat, respectând legile țării noastre. Practic este vorba de interoperabilitatea forțelor armate.
Mai mult, legea arată la art. 7 că atunci când se desfășoară operații militare în România cu participarea armatelor străine, comanda poate fi organizată în două moduri:
1. Un comandant român poate primi sub comanda sa temporară unele forțe militare străine care participă la operație.
2. Unele unități ale Armatei Române pot fi puse temporar sub comanda unui comandant străin care conduce o operație în România.
În ambele cazuri, transferul comenzii se face doar pentru o perioadă limitată și în condițiile stabilite clar într-un document oficial. Șeful Armatei Române (șeful Statului Major al Apărării) poate decide oricând să oprească acest transfer de comandă dacă situația o cere.
După transferul de autoritate, forțele militare pot desfășura misiuni și operații militare pentru protecția securității naționale. Acestea includ supraveghere, avertizare, intervenție și angajare rapidă în următoarele medii: terestru, aerian, naval, cibernetic, cosmic, electromagnetic.
Tipurile de operațiuni militare pot fi acțiuni de răspuns gradual, proporțional și preventiv, menite să descurajeze și să apere împotriva amenințărilor. Acestea se desfășoară în situații de deteriorare a securității, dar fără a fi necesară declararea stării de urgență, asediu, mobilizare sau război.
Forțele pot folosi armamentul și echipamentele din dotare, respectând legislația românească și internațională. Comanda se desfășoară conform planurilor aprobate, iar regulile de angajare sunt stabilite pentru protecția forțelor și respectarea normelor legale.
În funcție de dinamica situației operaționale, șeful Statului Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forțelor române.
De la prima verificare, proiectul a trecut printr-o serie de evaluări și a primit avize din partea Consiliului Legislativ și a CSAT, precum și avize favorabile de la comisiile parlamentare relevante, cum ar fi Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Aceste avize aduc sugestii de îmbunătățire al limbajului juridic, dar niciunul nu descrie un atac asupra constituționalității.
Afirmațiile Ramonei Bruynseels sunt false. Proiectul de lege nu poate să fie folosit de forțele armate străine pentru a exercita măsuri represive asupra populației.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT