Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Într-un interviu acordat Aleph News, Crin Antonescu a spus că, în România, partidele se finanțează masiv de la bugetul de stat. El a mai susținut că finanțările publice din alte țări sunt „simbolice”, adică mult mai mici, decât cele din țara noastră.
„Eu aici am o părere, strict personală, care probabil vine în contradicție și cu majoritatea parlamentară și cu Guvernul și poate cu tot Parlamentul. Eu am văzut care a fost motivarea care a fost oferită, expunerea de motive, a acestei finanțări masive. Pentru că este o finanțare foarte copioasă. Finanțare există și în alte țări, dar simbolică, pe lângă asta. Un partid ca PSD-ul cred că ia 2 milioane pe lună, un partid ca PNL-ul un milion și… bun, e legal. Oamenii, normal, aplică legea. Expunerea de motive a fost așa: să nu mai umble partidele cu bani negri, să nu se mai îndatoreze la diverși privați. Eu cred că suma aceasta ar putea fi mult mai mică. Spun așa, din ochi: un sfert din cât e ar putea fi suficient”, a declarat acesta.
Finanțarea partidelor de la bugetul de stat în România și alte țări europene.
În România, partidele sunt finanțate în parte prin subvenții publice, iar suma alocată acestora anual poate să fie de maxim 0,04% din produsul intern brut, conform legii 334/2006. Aceste subvenții se acordă lunar, prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP), în funcție de numărul voturilor primite la alegerile parlamentare și de numărul voturilor la alegerile locale.
Începând cu 2021, AEP publică periodic informații despre cheltuielile de la bugetul de stat cu subvențiile acordate partidelor.
În decursul lui 2024, șapte partide au primit subvenții, în valoare totală de 384,6 milioane de lei, adică 0,02% din PIB-ul estimat pentru anul trecut.
Pentru analiza noastră, totuși, am luat în calcul finanțările făcute pe parcursul a patru ani, adică perioada 2020-2023. Am ales să luăm în considerare fondurile acordate de la bugetul de stat doar până în anul 2023, fiindcă nu toate țările au publicat încă situațiile financiare pentru 2024.
În România, finanțările din ultimii ani au fost următoarele:
Populația rezidentă în România este de 19 milioane de persoane, conform Institutului Național de Statistică, iar suma totală a finanțărilor din cei patru ani este de 987,3 milioane de lei (198,3 milioane de euro).
Raportat la populație, finanțarea partidelor a fost de 10,4 euro/capita într-o perioadă de patru ani, adică o medie de 2,6 euro/capita într-un an.
În Germania, informații despre fondurile acordate partidelor sub forma subvențiilor de la bugetul de stat găsim aici. În aceeași perioadă analizată, valoarea acestor fonduri este:
2020: 197,5 milioane de euro
2021: 197,9 milioane de euro
2022: 177,07 milioane de euro
2023: 206,9 milioane de euro
Banii cheltuiți pe partide în perioada 2020-2023 în Germania au fost în valoare de 779,5 milioane de euro. Împărțit la populația rezidentă (care este de 83,6 milioane de oameni), în Germania avem 9,3 euro/capita pentru toți cei patru ani.
Finanțarea medie pe an a fost de 2,33 euro/capita.
În Polonia, timp de patru ani (2021-2023), șapte partide au primit subvenții de la bugetul de stat, în exact aceeași sumă în fiecare an. În 2020, au existat mai multe partide care au primit astfel de fonduri, dar într-o valoare totală mai mică. Situația arată în felul următor:
2020: 66,5 milioane de zloți polonezi
2021: 70,4 milioane de zloți polonezi
2022: 70,4 milioane de zloți polonezi
2023: 70,4 milioane de zloți polonezi
Populația rezidentă a Poloniei a fost în 2023 de 37,6 milioane de persoane, iar valoarea subvențiilor pentru partide de 66,4 milioane de euro.
Astfel, raportat la numărul de locuitori, polonezii au cheltuit 1,76 de euro/cap de locuitor în acea perioadă, media pe an fiind de 0,44 de euro/cap de locuitor.
În cazul Slovaciei, fondurile sunt prezentate interactiv de platforma Transparency International Slovakia, iar suma perioadei 2020-2023 este de 71,2 milioane de euro.
Populația țării este de 5,4 milioane de oameni. Raportat la populație, suma subvențiilor este de 13,14 euro în patru ani, adică o medie anuală de 3,28 de euro/cap de locuitor.
În cazul Croației, a trebuit să luăm la rând toate rapoartele financiare ale partidelor politice din țară. Am adunat sumele care reprezintă fondurile publice și, conform acestor date, situația pe ani arată în felul următor:
2020 – 111,802,913.8 HRK
2021 – 106,391,966.6 HRK
2022 – 85,199,358 HRK
2023 – 12,877,820.03 euro
În primii ani analizați, banii au fost reprezentați de kuna croată, moneda națională a țării. În 2023, euro a devenit moneda oficială în Croația, motiv pentru care fondurile au fost trecute în euro în acest an.
Am schimbat și celelalte monede în euro și vedem că pe parcursul celor patru ani banii acordați partidelor au fost în valoare de 52,8 milioane de euro.
Cu o populație de 3,8 milioane de oameni, fondurile publice pentru partide au fost de 13,6 euro/capita pentru patru ani, cu o medie anuală de 3,4 euro/capita.
Finanțarea pentru partidele din România este una foarte mare. Există finanțare „simbolică” în Uniunea Europeană față de aceasta, spre exemplu în Polonia, însă asta nu înseamnă că în toate țările este aceeași situație.
În cazurile pe care le-am analizat, România are o finanțare per cap de locuitor similară cu cea din Germania, dar mai mică decât în Croația sau Slovacia.
Declarația lui Crin Antonescu este trunchiată. Deși finanțarea partidelor politice în România este una consistentă, există țări în Uniunea Europeană care au o finanțare mai mare sau similară.
*Sursă foto: Crin Antonescu / Facebook
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
