Într-un text publicat de Activenews, distribuit pe Facebook de pagina publicației, se afirmă că din mai multe țări vin reacții dure în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 2024. 

În primul rând, titlul articolului: „Reacții dure din tot mai multe țări cu privire la anularea alegerilor” nu reflectă conținutul acestuia unde sunt citate opiniile unor oameni și o declarație a fostului ambasador al Indiei în România. 

Trei dintre cele șase articole menționate de Activenews vin de la publicații germane. În realitate, Germania, care va avea și ea alegeri în februarie 2025, după ce Guvernul Scholtz a pierdut încrederea Parlamentului, se confruntă ea însăși cu amenințări cibernetice în procesul electoral. 

Cazul României este des citat, atunci când sunt analizate aceste amenințări.

Analizăm fiecare dintre citatele prezentate în articol:

I. Citând site-ul Nius, Activenews lansează presupunerea că fenomene extraordinare, ca anularea alegerilor prezidențiale din România, vor putea fi folosite ori de câte ori rezultatele unor alegeri electorale vor fi „greșite”:  „Vor avea instituțiile „democratice”, cum ar fi CCR, puterea de a anula rezultatele alegerilor în viitor, dacă acestea produc rezultate „greșite”? Criticii spun „da”. Ei subliniază că mecanismul ar putea fi folosit în țări precum Germania, Ucraina sau Georgia, unde think tank-urile americane intervin cel puțin indirect în climatul opiniei publice. Pare doar o chestiune de timp până când partidele vor considera schimbările masive din peisajul politic, la fel ca votul pro Trump, Georgescu sau Brexitul, drept opera Kremlinului – și nu se vor sfii să pună la îndoială voturile democratice.”

Nius este o platformă care promovează idei de extremă dreapta, de multe ori folosind informații false sau înșelătoare. Mai multe articole publicate de Nius în legătură cu migrația au fost verificate și demonstrate false de două site-uri de fact-checking (vezi, de exemplu, aici, aici și aici). 

Publicația germană Correctiv numește Nius „un site populist de dreapta”. Exact aceeași exprimare a fost folosită în mai multe rânduri de către Der Spiegel (vezi, de exemplu, aici). Acestea nu sunt singurele articole care denunță modul în care Nius face jurnalism. 

Într-o analiză a Media Diversity Institute, publicația a fost comparată cu Fox News, iar cel mai celebru jurnalist de la Nius, Julian Reichelt, a fost comparat cu Tucker Carlson.

II. Al doilea citat provine de pe site-ul Die Welt, care descrie anularea alegerilor prezidențiale ca pe o „lovitură de stat cu aparență de legalitate”. 

Această publicație a fost acuzată, de-a lungul timpului, că propagă ideile extremei dreapta, pe tematici precum pandemia de COVID-19 (vezi aici) și schimbările climatice (vezi aici).

III. Textul Activenews mai citează un jurnalist german, care ar menționa că „publicația Deutsche Welle descrie Curtea Constituțională a României drept o extensie a establishmentului politic”. Am verificat toate articolele apărute în Deutsche Welle despre România în urma deciziei CCR. Articolul despre care e vorba este, într-adevăr, critic în legătură cu decizia CCR. Este semnat de Keno Verseck, jurnalist care scrie pe subiecte de politică central și est-europeană din 1991. Ce spune, de fapt, Verseck este că, în urma deciziei, „mulți români sunt convinși că, din nou, CCR a fost mâna extinsă a establishmentului politic” (în penultimul paragraf al articolului). Nu este o critică asumată de publicație și nici măcar de jurnalist.

IV. Activenews citează și de pe site-ul unei organizații franceze, Institut des Libertés: „Faptul că marea majoritate a utilizatorilor Tik Tok sunt minori și, prin urmare, nu au drept de vot, nu pare să deranjeze Curtea. Poate că acești minori, îmbibați de propaganda rusă, au reușit să își pervertească părinții. Nu există nicio îndoială că trolii ruși sunt prezenți pe Tik Tok. Dar a crede că aceștia ar fi putut manipula alegerile este o farsă”.  

Am verificat datele de la Institutul Național de Statistică: la 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârsta între 0 și 17 ani cu domiciliul în România era de aproape 3,8 milioane. 

Cu câteva luni înainte, TikTok anunța că în România există 7.4 milioane de utilizatori. 

Președintele Institut des Libertés este Charles Gave, afacerist cu vederi de extremă dreapta (vezi aici sau aici) care, în 2022, înainte de campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Franța, i-a donat 300.000 de euro candidatului extremist Eric Zemmour. Vederile extremiste ale lui Charles Gave sunt recunoscute și în articolele care apar pe site-ul Institut des Libertés.

V. O altă declarație preluată de Activenews vine de la un fost ambasador al Indiei în România, Rajiv Dogra: „De fiecare dată când câștigă un candidat care nu place Occidentului, se vorbește despre interferențe străine. Românii aveau libertatea să voteze pentru candidații pe care îi preferau’’.  

Potrivit Activenews, declarația a fost dată pentru canalul rusesc de televiziune RT (fostul Russia Today). RT este finanțat de guvernul rus și reprezintă unul dintre canalele de propagandă ale Rusiei. În 2022, Uniunea Europeană a impus suspendarea transmisiunii RT și Sputnik în mai multe țări membre, pe fondul dezinformării și manipulării opiniei publice. 

VI. De la articolul Activenews mai ajungem la un articol al unui site asociat televiziunii RT, rtde.org, în care decizia CCR de anulare a alegerilor este prezentată ca fiind o ingerință a Uniunii Europene în alegerile din România: „Argumentul că ingerința Rusiei a fost responsabilă pentru un rezultat electoral nedorit funcționează întotdeauna. Deoarece acest argument poate fi folosit pentru a legitima intervenția Bruxelles-ului în orice caz, democrația în statele UE este efectiv moartă. Bruxelles-ul a preluat puterea”. 

Totuși, din partea Uniunii Europene nu a existat niciun comunicat de susținere a deciziei CCR. Comisia a început însă o anchetă care vizează platforma Tik Tok, suspectată că nu a respectat criteriile de imparțialitate în promovarea candidaților.

Departamentul de stat al SUA a dat o declarație de presă prin care ia act de decizia CCR și își reafirmă încrederea în instituțiile din România. Reacții de susținere în urma deciziei CCR au venit și din partea unor oficiali din Franța și Polonia. 

Concluzie : Postarea prezintă opinii de pe site-uri cu vederi de extremă dreapta (plus un citat interpretat voit în alt sens), respectiv Rusia. Nu prezintă poziția oficială a vreunui stat, deși asta reiese din titlu și omite complet statele care au salutat decizia de anulare a alegerilor.