Conflictele dintre cele două biserici ortodoxe din Ucraina, una susținută de Kiev și alta de Moscova, sunt speculate în România, pentru a promova un discurs pro-rus. Faptul că ortodocșii români ar fi marginalizați sau chiar asupriți de autoritățile ucrainene este una dintre dezinformările pe această temă.

De exemplu, o postare din martie 2025 susține: „ALERTĂ: Ucraina refuză definitiv cererea Bisericii Ortodoxe Române și declară război religios românilor din teritoriile românești furate de URSS”.

Este atașat un link către un articol extins pe acest subiect. 

În postarea de pe Facebook, utilizatorii susțin că Ucraina ar fi respins definitiv cererea Bisericii Ortodoxe Române de a înființa o Biserică a Românilor din Ucraina și că autoritățile de la Kiev ar impune trecerea comunității românești la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU-P). 

De asemenea, este utilizată expresia „război religios”, sugerând o măsură îndreptată direct împotriva românilor.

Contextul ruperii Bisericii Ortodoxe din Ucraina

Odată cu escaladarea conflictului dintre Ucraina și Rusia (începând cu anexarea Crimeei în 2014), cererea de independență bisericească a devenit o prioritate națională. Patriarhul Kirill al Moscovei a oferit suport ideologic pentru agresiunea rusească în Ucraina, încă de la începutul invaziei – și chiar a numit acest război unul „sfânt”.

În 2018, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a anulat actul din 1686, afirmând că Biserica Ortodoxă Ucraineană trebuie să fie autocefală.

Pe 6 ianuarie 2019, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a acordat un Tomos de Autocefalie Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU), recunoscând-o oficial ca o biserică independentă, condusă de Mitropolitul Epifanie.

​Legea nr. 3894 din Ucraina a fost adoptată de Rada Supremă în 2024 și vizează reglementarea activităților organizațiilor religioase cu legături directe sau indirecte cu centre religioase din state care desfășoară agresiuni împotriva Ucrainei. Scopul principal al legii este de a proteja securitatea națională și de a preveni influențele externe considerate dăunătoare.​

Unul dintre principalele efecte ale acestei legi este posibilitatea interzicerii activităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU-PM), care are legături istorice și canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă. Deși Biserica Ortodoxă Ucraineană a condamnat în repetate rânduri agresiunea Rusiei și a declarat independența față de Patriarhia Moscovei în mai 2022, autoritățile ucrainene au considerat aceste măsuri insuficiente.​

Unde se află românii în acest conflict

Comunitatea ortodoxă de români din Ucraina este divizată, iar apartenența bisericească depinde de regiune și de orientarea fiecărei parohii. Majoritatea parohiilor românești au fost subordonate Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei (BOU-PM), mai ales în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. 

Pe de altă parte, unele parohii românești au trecut la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (autocefală, recunoscută de Constantinopol), în special după 2019. Trecerea a fost contestată de unii preoți și credincioși, dar statul ucrainean sprijină această biserică. În multe localități, s-au desfășurat referendumuri parohiale pentru a decide apartenența, iar procesul de schimbare continuă, variind în funcție de regiune.

Poziția Bisericii Ortodoxe Române și refuzul cererii

Într-adevăr, există un impas în momentul de față, întrucât Biserica Ortodoxă Română a solicitat Ucrainei înființarea unei biserici românești ortodoxe, pe teritoriul ucrainean. Cererea a fost refuzată. 

Motivul refuzului a fost explicat pe larg de către Viktor Yelensky, șeful Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertatea de Conștiință, în interviul care a fost scos din context din postarea de pe Meta. Acesta subliniază toate organizațiile religioase sunt egale, iar statul nu intervine în activitatea acestora, cu excepția cazurilor în care există legături cu Rusia, țară aflată în conflict cu Ucraina. Mențiunea privind posibile restricții se referă la parohiile care rămân sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, nu la o interdicție privind o biserică destinată comunității românești. Motivul acestei interdicții față de Patriarhia Moscovei este implicarea acestora în război prin activități de spionaj. 

„Avem o singură lege, „Legea libertății de conștiință”, care reglementează funcționarea tuturor organizațiilor religioase. Iar noi avem comunități religioase unde slujbele sau adunările de rugăciune se desfășoară în limbile minorităților naționale. Acestea sunt comunități românești, maghiare, bulgare, poloneze și evreiești. Deci, la noi nu există cazuri și nici măcar ideea că cineva ar dicta în ce limbă să se desfășoare slujba sau care să fie limba liturgică. Acest lucru se aplică fără excepție tuturor organizațiilor religioase”.

Viktor Yelensky a vorbit despre un compromis – posibilitatea înființării unui vicariat românesc în cadrul Bisericii Ortodoxe BOU-P -, de mai multe ori în cadrul interviului. 

„În România există un vicariat ucrainean, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care este subordonat Patriarhului României, Preafericitul Daniel. Ne-am dori ca și în Ucraina să existe un vicariat românesc care să fie subordonat întâistătătorului Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Pentru aceasta, ambele părți trebuie să facă anumite pași”.

„– Anul trecut, în martie, se spunea că vicariatul românesc se înființează în Bucovina, dar până acum nu a fost numit un conducător. A fost creat doar formal?

– A fost creat de mult timp în cadrul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Acum lucrăm la umplerea acestui vicariat cu conținut. Pentru aceasta sunt necesare parohii și preoți românofoni. Toate acestea apar sau se definitivează treptat – iar vicariatul va funcționa.”

Libertatea religioasă în Ucraina

Raportul internațional privind libertatea religioasă în Ucraina pentru 2023 subliniază impactul războiului asupra diverselor comunități religioase, inclusiv anexarea ilegală a unor teritorii de către Rusia și persecuția clericilor ucraineni în regiunile ocupate. Rusia a distrus sau avariat sute de lăcașuri de cult și a încercat să recruteze tineri pentru acțiuni antisemite. În plan legislativ, Ucraina protejează libertatea religioasă, dar nu oferă alternative clare pentru serviciul militar în timpul legii marțiale, afectând conștiința religioasă a unor credincioși, în special Martorii lui Iehova. Tensiunile dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOU-PM) și Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU-P) continuă, iar autoritățile au investigat cazuri de colaborare pro-rusă în rândul clericilor BOU-PM, determinând evacuarea acestora din Lavra Peșterilor din Kiev.

Conform Human Rights Watch, noua lege din Ucraina interzice organizațiile religioase cu legături cu Biserica Ortodoxă Rusă, ceea ce ar putea afecta grav libertatea religioasă, în special pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană (UOC). Legea oferă autorităților ucrainene puterea de a identifica astfel de legături și de a cere întreruperea acestora în termen de nouă luni, altfel riscă dizolvarea prin hotărâre judecătorească.

Concluzii

Într-adevăr există un impas în momentul de față între Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Română, dar problema rămâne în cadrul instituțional și nu are efecte asupra libertății de conștiință sau de utilizare a limbii materne, acestea fiind protejate prin lege. 

Astfel, postarea reprezintă o scoatere din context a afirmațiilor șefului Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertatea de Conștiință întrucât există un refuz privind înființarea unei Biserici Ortodoxe Române în Ucraina și totodată o încurajare a tranziției către Biserica Ortodoxă a Ucrainei întrucât contra partea moscovită este acuzată de activități împotriva siguranței naționale.