Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Autismul provocat de vaccinuri este una dintre cele mai răspândite conspirații privind imunizarea. De exemplu, în această postare, utilizatorul face următoarea afirmație: „Copiii vaccinați prezintă un risc cu 170% mai mare de a dezvolta autism”. Mesajul este o reproducere dintr-un articol, care, la rândul său, reprezintă rezumatul unui studiu care ar fi ajuns la această concluzie.
Studiul pe care se bazează afirmația redată în această postare a fost analizat de către Science Feedback, o publicație ce verifică credibilitatea informațiilor răspândite în mass-media, „informații care pretind a fi științifice, în domenii ce sunt deosebit de predispuse la neînțelegeri și dezinformare, cum ar fi schimbările climatice și sănătatea.”
În urma analizei realizate de Science Feedback, au fost identificate mai multe erori legate de metodologie și de felul în care au fost stabilite grupurile de copii asupra cărora s-a făcut comparația, iar studiul a fost catalogat drept înșelător, neluând în calcul anumiți factori care pot crea confuzie și pot conduce la concluzii eronate.
Studiul a inclus copii născuți și înscriși în programul Florida State Medicaid, de la naștere până la vârsta de 9 ani, Medicaid fiind un program care contribuie la acoperirea costurilor medicale pentru persoanele cu venituri și resurse limitate.
Una dintre problemele subliniate a fost aceea că studiul respectiv „s-a bazat exclusiv pe codurile de facturare Medicaid pentru a determina statutul de vaccinare al unui copil, ceea ce aduce un risc suplimentar de eroare. Medicaid este un program care oferă servicii medicale și de sănătate grupurilor cu venituri reduse din SUA. Copiii pot primi vaccinuri prin Medicaid, dar se pot vaccina și prin alte programe din afara acestuia […] Însă, vaccinările realizate în afara programului Medicaid nu sunt facturate către acesta. Asta înseamnă că, în cadrul analizei, copiii care au fost vaccinați printr-un alt program, ar fi putut fi clasificați greșit ca fiind nevaccinați, deoarece înregistrările lor nu conțineau un cod de facturare Medicaid legat de vaccinare.”
O altă observație legată de utilizarea serviciilor medicale, pe care o regăsim prezentată ca fiind un factor ce poate produce eroare în stabilirea unor concluzii, este următoarea: „Copiii care primesc vaccinuri au, de obicei, mai multe vizite medicale, ceea ce le crește în mod natural probabilitatea de a fi supuși screening-urilor privind dezvoltarea și, ulterior, de a primi un diagnostic. În schimb, copiii nevaccinați interacționează mai puțin cu sistemul medical, ceea ce poate duce la subdiagnosticare […]Astfel, concluzia analizei conform căreia copiii vaccinați sunt mai predispuși să aibă tulburări de neurodezvoltare se datorează, cel mai probabil, faptului că cele două grupuri—copiii vaccinați și copiii cu tulburări de neurodezvoltare—au în comun o frecvență mai mare a utilizării serviciilor medicale, și nu pentru că vaccinurile ar fi cauzal legate de tulburările de neurodezvoltare.”
Pe lângă chestiunile de metodologie, ce pun sub semnul întrebării obiectivitatea și rigurozitatea științifică a studiului, am găsit ca fiind relevante și câteva informații despre publicația ce găzduiește studiul, precum și despre autorii acestuia.
Astfel, dintr-un articol FactCheck am aflat că publicația nu este disponibilă pe PubMed Central, baza de date a National Institutes of Health, centrul de cercetare medicală a SUA, nici indexată pe MEDLINE, baza de date a National Library of Medicine, care impune o anumită evaluare a calității publicației.
De asemenea, „editorul-șef și alți membri ai consiliului de administrație ai publicației au distribuit în trecut informații greșite despre vaccin”, iar în ceea ce îi privește pe autorii studiului de față, “ambii au publicat, anterior, lucrări despre vaccinuri care au fost retrase”. În plus, „această lucrare a fost finanțată de National Vaccine Information Center, un grup anti-vaccin.”
După cum se poate vedea din cele prezentate mai sus, studiului din care este extrasă afirmația „Copiii vaccinați prezintă un risc cu 170% mai mare de a dezvolta autism” , citată în postarea pe care o avem în discuție, i se aduc mai multe obiecții privind metodologia, felul în care s-a făcut colectarea datelor, lipsa unei evaluări din partea comunității științifice (peer-review), existența unei finanțări din partea unor organizații anti-vacciniste, toate acestea afectând credibilitatea studiului.
Ideea existenței unei legături între vaccinare și autism nu este o noutate, fiind lansată la finalul anilor ‘90, de către Andrew Wakefield, pe atunci medic la Royal Free Hospital din Londra, astăzi fiind cunoscut ca un activist al mișcării antivacciniste.
Conform unui articol științific, în 1998, Andrew Wakefield, împreună cu 12 colegi, au publicat o serie de cazuri în Lancet, „care sugerau că vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) poate predispune la regresie comportamentală și tulburări de dezvoltare la copii.”
Deși eșantionul pe care aceștia au desfășurat studiul era unul redus, iar concluziile formulate erau speculative, studiul publicat de Wakefield a avut parte de o mare publicitate, iar efectul s-a văzut în scăderea ratelor de vaccinare, numeroși părinți fiind îngrijorați de riscul de declanșare a autismului după vaccinare.
Ulterior, au fost realizate numeroase studii care au investigat existența unei posibile legături între vaccinare și autism. O recenzie a unora dintre aceste studii găsim în acest articol, care include lucrări în limba engleză din perioada 1998-2022, reprezentând cercetări ce examinează relația dintre vaccinare și dezvoltarea autismului.
Concluzia la care ajung autorii articolului este următoarea: „Conform analizei noastre, nu există nicio legătură între dezvoltarea Tulburărilor de Spectru Autism (TSA) și imunizare. Creșterea dramatică a prevalenței TSA a creat o mare îngrijorare. Au fost oferite multe teorii pentru a explica legătura dintre vaccinare și dezvoltarea autismului, inclusiv modificări ale funcției sistemului imunitar, sinteza anormală a acidului organic, toxicitatea mercurului, efectele gliadorfinei asupra funcției cerebrale și legătura dintre vaccinul ROR și autism. Totuși, toate aceste explicații rămân teoretice, iar recenzia noastră nu a identificat nicio dovadă a unei legături între acestea și dezvoltarea autismului.”
În ceea ce privește studiul publicat de Andrew Wakefield, trebuie menționat faptul că acesta a fost retractat de către publicația Lancet. Din acest articol aflăm cum s-a ajuns la această decizie: „În 2005, un reporter de investigație a alertat editorii The Lancet că studiul lui Wakefield a fost viciat de o conduită greșită în cercetare, conflict de interese și, probabil, fraudă. După ce a investigat chestiunea, The Lancet a retras articolul, iar Asociația Medicală Britanică a luat măsuri disciplinare împotriva lui Wakefield.”
În același articol găsim o observație referitoare la raportul disproporționat dintre numărul de copii vaccinați și numărul de copii care au dezvoltat autism:
„Scăderile ratei de expunere la ROR nu s-au dovedit a se corela cu scăderi similare ale incidenței autismului. Dimpotrivă, deși din ce în ce mai mulți părinți renunțau la vaccinarea MMR, ratele de autism crescuseră. Virușii oreionului sau amprentele lor biologice nu au fost găsite în mod constant în fluidele biologice sau țesuturile prelevate de la copii autisti la rate mai mari decât la copiii neautiști (pentru o revizuire cuprinzătoare care respinge legătura virusul oreionului-autism, a se vedea Stratton și colab.9 și Modabbernia și colab.10). Cu toate acestea, în ciuda dovezilor științifice, chiar dacă virusul oreionului nu este responsabil pentru autism, cu siguranță, s-a crezut, că o altă componentă a ROR trebuie să fie responsabilă.”
Nu există însă nici dovezi că o altă componentă a vaccinului, precum mercurul sau timerosalul, ar cauza declanșarea autismului.
Factual.ro a verificat în trecut afirmații asemănătoare, care puneau apariția autismului pe seama vaccinării, iar acestea s-au dovedit a fi false, după cum putem vedea în acest articol.
De asemenea, alte platforme de fact-checking au făcut verificări în acest sens, dezmințind afirmațiile care susțineau că vaccinul provoacă autism, după cum se poate vedea aici, aici și aici.
Așadar, existența unei legături între vaccinare și autism a fost infirmată de numeroase studii derulate de comunitatea științifică, pe care fact-checkerii și-au bazat, la rândul lor, verificările, în urma cărora afirmația conform căreia „vaccinul provoacă autism” se dovedește a fi un mit.
Alte resurse lămuritoare în acest sens, care răspund eventualelor întrebări și contrazic afirmația conform căreia „vaccinul cauzează autism”, mai pot fi consultate pe site-ul organizației Autism Speaks, pe site-ul CDC (Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, aparținând guvernului SUA), precum și pe site-ul ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, o agenție a UE).
Studiul la care face referire postarea utilizatorului a fost contestat de numeroși cercetători, metoda fiind una viciată. Astfel afirmația că un copil vaccinat are șanse de 170% să dezvolte autism este falsă.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
