O utilizatoare a postat un text despre rezultatele unui studiu recent făcut despre efectele vaccinului împotriva bolii Covid-19. Ea a scris că „Păi parcă era vorba că grămăjoarele de grăsime nu ajung în sânge… Așa cum era vorba și că, dacă te injectezi, nu mai faci boala.
Sau, dacă o faci, n-o mai transmiți altora. Dar ce mai contează? Nu e nicio problemă, pur și simplu „așa s-a crezut atunci”!”.
Aceeași postare a fost publicată și de un alt utilizator Facebook, preluând un articol de pe un site despre care Context.ro arată, într-o investigație, că face parte dintr-o rețea de promovare a dezinformării.
Postarea utilizatorilor Facebook și articolul vizează un studiu despre efectul pe care îl are vaccinul ARNm în corpul uman.
Autorii studiului au realizat prima analiză detaliată a modului în care vaccinurile ARNm circulă și se descompun în sângele uman. Potrivit datelor, au fost analizate 156 de probe de sânge de la 19 indivizi în decurs de 28 de zile după ce au primit o imunizare de rapel Moderna SPIKEVAX mRNA.
Studiul relevă că vaccinurile sunt concepute pentru a rămâne în ganglionii limfatici pentru a produce anticorpi care să lupte împotriva infecțiilor, dar cercetătorii spun că o cantitate mică din vaccin a ajuns și în sânge.
„Măsura în care vaccinul intră în fluxul sanguin variază între indivizi, ceea ce poate explica unele dintre efectele secundare, cum ar fi febra, durerile de cap și oboseala, raportate după vaccinare”, explică dr. Ju, unul dintre autorii studiului.
Un articol publicat în 2022 explică modalitatea în care funcționează vaccinurile ARNm împotriva Covid: vaccinurile rămân în mare parte în apropierea locului de injectare (mușchiul brațului) și a ganglionilor limfatici locali. Aceștia produc globule albe și anticorpi pentru a ne proteja de boli. Fiind o parte cheie a sistemului limfatic, ganglionii limfatici curăță, de asemenea, fluidele și elimină materialele reziduale.
Miza acestui studiu constă în faptul că, deși vaccinurile sunt administrate intramuscular și acționează în principal în sistemul limfatic, există cantități mici de vaccin care ajung în sistemul sangvin. Niveluri scăzute de ARNm ale vaccinului au fost detectate în laptele matern până la 45 de ore după vaccinare. O cercetare care a avut ca subiecți persoanelor decedate accidental după vaccinare a găsit urme de ARNm în țesuturi (noduli limfatici axilari și inimă) până la 30 de zile după vaccinare. Chiar dacă proteinele din vaccin pot fi detectate în sânge după vaccinare, studiile privind efectul vaccinului asupra sângele uman nu există.
Printre referințele studiului despre care se menționează în postări se regăsește și o cercetare făcută de un grup de oameni de știință români.
Astfel, se explică faptul că particulele de vaccin neprocesate în sistemul limfatic ajung în circulația sistemică și, în funcție de compoziția învelișului lipidic, pot fi direcționate către ficat, splină sau alte organe. În aceste cazuri s-a observat la experimentele făcute pe șoareci că particulele de vaccin ajung să fie eliminate complet din sistem între o perioadă cuprinsă între 2 și 6 săptămâni.
„In conclusion, we showed that BNT162b2 vaccine mRNA remains in the systemic circulation of vaccinated individuals for at least 2 weeks, during which it likely retains its ability to induce S-protein expression in susceptible cells and tissues.” / Traducere „În concluzie, am demonstrat că ARNm-ul vaccinului BNT162b2 rămâne în circulația sistemică a persoanelor vaccinate timp de cel puțin 2 săptămâni, perioadă în care probabil își păstrează capacitatea de a induce exprimarea proteinei S în celule și țesuturi susceptibile.”, arată autorii.
Un alt studiu, publicat în 2023, arată că se știa despre faptul că urme ale vaccinului ajung în sânge.
În postările Facebook se mai fac următoarele afirmații:
Aceste supoziții fac parte din apanajul miturilor create despre vaccinurile împotriva Covid-19. Trebuie menționat că nu există un vaccin care să protejeze 100% împotriva unei boli, la fel cum transmiterea bolii nu este condiționată de vaccin.
Campaniile de vaccinare împotriva virusului Sars-CoV-2 au fost inițiate pentru ca oamenii să nu dezvolte formele grave ale bolii care a dus la decese.
Vaccinurile împotriva bolii Covid-19 au fost aprobate de Agenția Europeană pentru Medicină care a prezentat și parcursul dezvoltării acestui tip de ser.
Ținând cont de aceste informații, postarea distribuită de utilizatorii Facebook este falsă. Nu există nicio sursă oficială sau vreun studiu validat științific care să inducă ideea că vaccinul împotriva Covid-19 nu ar ajunge în sânge sau ar împiedica 100% contractarea sau transmiterea bolii.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.