În contextul tensiunilor armate de la granița Europei, tot mai multe dezinformări au în centru cedarea conducerii armatei sau a spațiului aerian românesc, către forțe străine. Factual.ro a mai verificat astfel de dezinformări (vezi aici și aici). 

De această dată, un utilizator a postat pe Instagram un clip în care o femeie reacționează puternic emotiv la adoptarea a două legi, de către Camera Deputaților, în 19 februarie 2025. Persoana din clip susține că, prin aceste norme, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, i-ar fi cedat spațiul aerian și armata României, președintelui Franței, Emmanuel Macron.  

În aceeași zi în care au fost adoptate proiectele de lege de Camera Deputaților, Ilie Bolojan, s-a întâlnit la Paris cu Emmanuel Macron, într-o vizită oficială, pentru a discuta despre situația din Ucraina, securitatea europeană, reconfirmarea Parteneriatului Strategic și a transmis că Franța intenționează să mărească numărul de soldați dislocați în țara noastră.

Clipul verificat a fost postat pe TikTok de către contul cocaioanaa, care apoi a fost preluat și distribuit  pe Instagram.

„Cum mă tu politician român, mă… cum mă politician  român,  să cedezi spațiul aerian și armata unei entități străine adică lui Franța, lui Macron? La păpușarul ăla împuțit și nenorocit și la Uniunea Europeană, să cedezi tu spațiul aerian român și armata unei alte entități. Cine vrea mă război? Păi nenorociților, cum ați votat voi legea asta și vreți voi să cedați spațiul aerian? La mine, la Galați, este cea mai mare bază NATO, 12 mii de soldați americani, survolează dronele, și voi ați cedat spațiul aerian lui Ursula și lui Macron? Pentru păpușarul ăla,  păpusa aia striptease, dansatorul ăla.. stripteozul ăla de Zelenschi? Bă cine vrea în război băi oameni buni? Băi nu mai stați și mai dormiți că toți intră și mă fac nebună și asta… dar eu am frați bă și am nepoți și nu vreau să se ducă în război. Eu nu vreau război în România, eu nu vreau război […] Cum bă tu politician român, […] să cedați spațiul aerian al României și Armata Română aia care mai este. Cum bă să faci așa ceva, să votați azi în Parlament? Bă cine vrea război?[…]”.

Ce s-a votat în Parlament

În 19 februarie 2025, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților  au apărut două propuneri legislative inițiate de MApN anul trecut, care se referă la desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român și alta privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional. 

Aceste două acte normative se referă la un set de acțiuni pe care structurile militare și civile le pot efectua și pe timp de pace pentru protejarea siguranței naționale și întărirea poziției NATO în fața amenințărilor Rusiei. 

Ambele proiecte legislative (aici și aici) au fost adoptate de către Camera Deputaților și Senat și urmează să fie promulgate de către președintele României. Până atunci, ele nu produc efecte.

Despre așa-zisa cedare a spațiului aerian

Proiectul despre care susține utilizatorul că ar ceda spațiul aerian președintelui Macron  are nr. 6/2025. Se referă la introducerea unui set de măsuri de control, coordonare și reacție a autorităților române atunci când în spațiului aerian național pătrund neautorizat aeronave care pot amenința siguranța cetățenilor. La acest moment, se află pe masa Președintelui pentru promulgare. 

Actul va înlocui practic Legea 257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României.

Până în acest moment Armata Română nu putea face nimic în privința dronelor rusești care au survolat spațiul aerian român, încă de la începutul războiului din Ucraina. 

Printre cele mai importante aspecte ale acestui act normativ se numără: 

•  crearea unui cadru colaborativ între instituții, cu rol de protecție a spațiului aerian, a siguranței și suveranității naționale, 
• încorporarea spațiului aerian românesc în spațiul aerian al Tratatului Organizației Atlanticului de Nord (sub protecția NATO), 
• colaborarea între autoritățile civile care se ocupă cu supervizarea traficului aerian și cele militare, transferul de autoritate permis de MApN pe o perioadă limitată între structurile militare naționale și structurile NATO care efectuează zboruri de supraveghere a spațiului aerian în misiuni de rutină din cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau alte coaliții și cazurile în care pot fi luate măsurile de interceptare și doborâre a dronelor și aeronavelor cu piloți, în cazuri de strictă necesitate.

Despre transferul de autoritate

Proiectul de lege introduce o prevedere la articolul 7 alin. (1) care ține de încorporarea în spațiul aerian NATO. În continuare autoritățile române răspund și decid cum acționează în cazul în care o dronă sau aeronavă ignoră apelurile autorităților de a părăsi spațiul aerian, dar pot colabora și cu structurile  NATO, pentru restabilirea siguranței.

Asta nu înseamnă că ne-am cedat spațiul aerian altor țări, ci că putem acționa singuri sau cu ajutorul mecanismului de apărare colectiv care acționează deasupra Europei. 

În plus, și aeronavele românești de interceptare pot acționa pe teritoriul altui stat NATO, în astfel de situații, dacă există acorduri semnate prealabil.

Conform documentului, la articolul 7 alin. (2) – (4),  pot exista cazuri în care este permis ca un comandant care nu face parte din structurile naționale să primească un grad limitat de autoritate asupra desfășurării activităților de control și supraveghere a spațiului aerian. Acest transfer de autoritate între structurile militare române și cele NATO sau ale altor coaliții se va face pe o perioadă determinată, doar dacă MApN consideră că este necesar, în condițiile legii și respectând tratatele ratificate de România.  

Asta nu înseamnă, în schimb, că structurile militare străine vor prelua controlul în mod abuziv pentru a submina siguranța și suveranitatea României, ci este o colaborare militară cu scopul protejării cetățenilor (Factual.ro a mai analizat acest proiect de lege, aici).

Despre „cedarea armatei unei entități străine”

Al doilea act legislativ inițiat de MApN este proiectul de lege nr. 5/2025 privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român. Și acest proiect se află pe masa Președintelui pentru promulgare. 

Acest proiect de lege elaborează un cadru legal prin care autoritățile pot desfășura acțiuni și misiuni militare de descurajare, supraveghere, avertizare, intervenție și angajare rapidă împotriva suspiciunilor de atac la siguranța națională, fără să instituie starea de urgență, asediu sau de război. 

Organizarea acestor misiuni trebuie să parcurgă pașii legali necesari, adică să fie aprobate de către Președintele României, la cererea CSAT, dacă „indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român” și trebuie neapărat să fie notificat și Parlamentul în termen de maxim cinci zile. 

Aici apare menționată prevederea despre transferul gradelor de autoritate unui comandant străin. Aceste activități și operațiuni sunt efectuate în mod exclusiv de către structurile militare naționale, dar în anumite cazuri putem colabora cu structuri militare NATO sau din alte coaliții. Asta nu înseamnă că România se angajează să intre în război cu un alt stat sau să își cedeze armata altor state, contrar declarației verificate de către noi, ci a creat o legislație care să îi permită să prevină astfel de situații.

Cât despre prevederea de transfer de autoritate între comandanți, articolul 7 alin. (1)- (3), spune că un comandant român poate primi atribuții limitate de supervizare a operațiunilor și a structurilor din armatele străine, pe teritoriul României. 

Un comandant străin poate primi și el grade de autoritate limitate asupra operațiunilor, misiunilor și structurilor din Armata Română, nu toată armata, pe o perioadă de timp limitată, dacă activitățile se desfășoară pe teritoriul țării. Acest lucru poate fi oricând revocat de către Șeful Major al Apărării.

Concluzie

Dacă privim cele două proiecte de lege în ansamblu, acestea elaborează o legislație actualizată la amenințările din prezent care să le permită structurilor militare naționale și ale aliaților să reacționeze, dacă este nevoie, și pe timp de pace. 

Dacă primul proiect legislativ atingea strict protecția spațiului aerian, cel de-al doilea acoperă toate spațiile de luptă și mediile operaționale – „spațiile terestru, aerian, naval, cibernetic și cosmic, respectiv mediul electromagnetic și informațional”. Cât despre transferul de autoritate dezbătut pe rețelele sociale și dezmințit de către MApN, este doar o măsură care reiterează angajamentul României la o colaborare eficientă cu NATO împotriva amenințărilor. 

Cele două proiecte de lege au fost aprobate de ambele camere ale Parlamentului (aici și aici) și au fost contestate la CCR în 3 martie de formațiunile politice POT, SOS și AUR. Până nu vor fi analizate contestațiile, acestea nu  pot produce efecte.

Faptul că în aceeași zi în care au fost votate în Camera Deputaților două proiecte de lege inițiate de MApN,  președintele Interimar al României, Ilie Bolojan, s-a dus la Paris la o întâlnire cu omologii săi pentru a discuta poziția țărilor europene în fața declarațiilor politicienilor din Statele Unite ale Americii și Rusia este o coincidență, nu o decizie de a ceda spațiul aerian sau comanda armatei către Președintele Macron sau Președinta Uniunii Europene Ursula Von der Leyen.