Mai multe postări de pe Meta promovează ideea că România ar fi implicată într-un complot orchestrat de NATO și administrația Biden, pentru a declanșa un conflict global cu Rusia. 

Îl citează pe Alex Jones și fac afirmații despre trupele românești care ar exista în Ucraina, influența NATO asupra alegerilor din România și planuri de suspendare a drepturilor democratice. 

Exemple de postări pot fi accesate pe conturi cunoscute ca promotoare ale diverselor discursuri conspiraționiste (vezi aici, aici, aici și aici).

Ce verificăm 

Verificăm afirmațiile lui Alex Jones conform cărora România ar avea trupe militare în Ucraina și existența unui complot al NATO și al Administrației Biden care ar fi intervenit în procesul electoral din țara noastră:

„România are deja trupe în Ucraina fără să recunoască public această imersiune flagrantă”. (sursa, min. 0:19)

„Putem arăta această informație care mi-a fost trimisă de o sursă la nivel înalt: Până pe 20 februarie, administrația Biden vrea să înceapă un război care să implice SUA, fără ca SUA să înceapă războiul […] Este nevoie de un motiv, de un pretext. Motivul este presupusa implicare a Rusiei într-o manieră ostilă în alegerile din România.” (sursa, min. 0:01) / „Am surse la nivel înalt care spun că, până la 20 februarie, NATO vrea să fie oficial în război cu Putin și Rusia și că vor să folosească România sau o altă țară de la granița cu Rusia care este membru NATO pentru a face acest lucru”. (sursa, min. 1:32)

Cine este Alex Jones

Alex Jones este o figură controversată din Statele Unite, fondatorul și gazda site-ului și emisiunii InfoWars, prin care promovează teorii conspiraționiste legate de guverne, pandemia COVID-19, schimbări climatice și alte subiecte. 

Printre cele mai cunoscute teorii promovate de acesta se numără cele legate de Sandy Hook. 

Alex Jones a răspândit afirmații false despre masacrul de la școala Sandy Hook din 2012, numindu-l „o înscenare” și pretinzând că victimele acestuia sunt, de fapt, încă în viață. 

Aceste declarații i-au atras numeroase procese și condamnări financiare. În 2022, Alex Jones a fost obligat de tribunale americane să plătească daune de peste 1 miliard de dolari familiilor victimelor de la Sandy Hook, pentru afirmațiile sale defăimătoare.

Emisiunea InfoWars a fost interzisă pe Facebook, YouTube, Apple și Spotify, din cauza discursului său instigator la ură.

Anularea alegerilor

Anularea alegerilor prezidențiale din România a avut loc pe fondul unor nereguli majore constatate în procesul electoral. Curtea Constituțională a României (Hotărârea nr. 32/2024) a decis că turul 1, desfășurat în 24 noiembrie, trebuie invalidat, urmând ca alegerile să fie reluate în integralitate:

„Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.

În decizia sa, Curtea a comunicat faptul că principalele probleme ale procesului electoral pentru alegerea Președintelui României din 2024 au vizat manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse între candidați. Aceste nereguli s-au produs prin utilizarea netransparentă și neconformă cu legislația electorală a tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, dar și prin finanțarea campaniei din surse nedeclarate, inclusiv prin mijloace online.

Curtea a constatat, de asemenea, că „a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetățenilor”, în contextul în care alegătorii au fost dezinformați printr-o campanie electorală agresivă desfășurată de unul dintre candidați. Aceasta s-a bazat pe eludarea legislației naționale privind publicitatea electorală și pe exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de socializare. În plus, materialele de promovare nu au respectat cerințele Legii nr. 370/2004 privind publicitatea electorală, iar candidatul a beneficiat de un „tratament preferențial” din partea platformelor de social-media, ceea ce a dus la „denaturarea manifestării de voință a alegătorilor”.

În continuare, Curtea a subliniat că, având în vedere prevederile art. 37 din Constituție, a fost încălcată egalitatea de șanse între competitorii electorali. Aceasta a arătat că utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale a creat „o inegalitate vădită” între candidatul care a beneficiat de aceste practici și ceilalți candidați, reducându-le expunerea în media online. Curtea a considerat că utilizarea unor astfel de instrumente trebuie să fie „transparentă” pentru a garanta integritatea și imparțialitatea procesului electoral. Lipsa transparenței îi împiedică pe alegători să își formeze o opinie corectă despre candidați și despre alternativele electorale, putându-i chiar să îi inducă în eroare.

Referitor la finanțarea campaniei, Curtea a constatat că un candidat a încălcat legislația electorală, depunând declarații la Autoritatea Electorală Permanentă în care a raportat „0 lei” cheltuiți pentru campanie. Această informație a fost în contradicție cu datele prezentate în Notele de informare ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Român de Informații, care au indicat o discrepanță evidentă între amploarea campaniei desfășurate și lipsa cheltuielilor asumate. Curtea a concluzionat că s-a încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind „induse suspiciuni cu privire la corectitudinea desfășurării alegerilor”.

Aceasta este o situație fără precedent în istoria democratică a României și a generat tensiuni politice și sociale. 

În acest context, mai multe teorii conspiraționiste, precum cele propagate de utilizatorul Alex Jones, încearcă să exploateze această instabilitate pentru a sugera o legătură fictivă între anularea alegerilor și un presupus complot al NATO sau al administrației Biden, fără a prezenta dovezi credibile.

Trupele României în Ucraina și implicarea NATO

Conform postărilor, România ar avea trupe desfășurate în Ucraina fără a recunoaște public acest lucru, iar NATO ar folosi România ca punct de plecare pentru un război cu Rusia.

Nu există dovezi oficiale care să susțină aceste afirmații. Hotărârea CCR, publicată ulterior și în Monitorul Oficial are legătură cu situația electorală din România, menționând motivele care au dus la anularea alegerilor. 

În ceea ce privește implicarea României în Ucraina, nu există dovezi oficiale că ar exista trupe trimise de țara noastră pe front. România își respectă angajamentele internaționale în cadrul NATO și în conformitate cu tratatele internaționale, care exclud implicarea unilaterală în conflicte externe. Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede acțiuni defensive doar în caz de atac asupra unui stat membru. Afirmația că NATO ar fi implicată într-un complot pentru a declanșa un război este contrazisă de documentele oficiale ale Alianței, care subliniază angajamentul acesteia față de apărarea colectivă, nu agresiunea preventivă.

De altfel, MApN a dezmințit în repetate rânduri prezența trupelor românești pe teritoriul Ucrainei. Cele mai recente dezinformări acest sens au explodat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. În 7 decembrie 2024, MApN a trasmis un comunicat în care scrie:

„O altă temă reluată și astăzi pe platformele digitale online, inclusiv în cadrul unor emisiuni de tip podcast, se referă la așa-zise pregătiri iminente pe care Ministerul Apărării Naționale le-ar face pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina.

Toate aceste informații sunt false! 

Așa cum am informat și în postarea anterioară, aceste manipulări răspândite pe rețelele digitale, în special TikTok, inclusiv ca parte din campanii susținute de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, au rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice”.

Tema nu este una nou-apărută. MApN a dat dezmințiri similare și în luna august 2024, în iulie 2024 și în decembrie 2022.

În ceea ce privește situația din SUA, nu există nicio legătură documentată între politica internă americană și rolul NATO în Europa. Postările amestecă evenimente politice globale, într-un scenariu conspiraționist fără fundament clar.

Hotărârea CCR de a anula alegerile și de a relua întregul proces electoral vine în urma a patru sesizări depuse la CCR, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a declasificat o serie de rapoarte ale Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței CSAT.  Rapoartele SRI menționează existența unui „actor statal” în urma unor atacuri asupra sistemelor AEP și a promovării masive a candidatului Călin Georgescu pe rețeaua TikTok. 1

În plus, afirmațiile lui Alex Jones se bazează în integralitate pe niște „surse anonime la nivel înalt”. Acesta pretinde că a obținut informațiile de la o sursă din NATO, fără a oferi nici nume, nici alte dovezi credibile. În emisiunea sa postată pe platforma X în 9 decembrie, acesta declara următoarele (min. 1:32): „Am surse la nivel înalt care spun că, până la 20 februarie, NATO vrea să fie oficial în război cu Putin și Rusia și că vor să folosească România sau o altă țară de la granița cu Rusia care este membru NATO pentru a face acest lucru.”, iar într-o altă secvență spunea că „[…] de la un asociat din România și putem arăta această informație care mi-a fost trimisă de o sursă la nivel înalt. Până pe 20 februarie, administrația Biden vrea să înceapă un război care să implice SUA, fără ca SUA să înceapă războiul.”

Suspiciunea interferențelor rusești

Una dintre concluziile rapoartelor serviciilor de informații desecretizate de Președintele Klaus Iohannis indică spre o posibilă interferență a Rusiei în procesul electoral din țara noastră. Documentele SIE analizează riscurile la adresa securității naționale generate de actori cibernetici statali și non-statali în procesul electoral. Conform acestuia:

„În cazul operațiunilor informaționale care au vizat direct România, modus operandi a fost similar altor acțiuni propagandistice lansate în spațiul european de la debutul războiului din Ucraina: aceeași strategie de fabricare și validare a știrii false (prin intermediul conținutului multimedia și detaliilor ample false), utilizarea de metode similare de popularizare și rostogolire a conținutului (aceeași sursă inițială; aceleași conturi angrenate în popularizarea mesajului; aceleași audiențe) și conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni (refugiații și mișcarea de rezistență)”.

Candidatul Călin Georgescu ar fi beneficiat de pe urma campaniilor de pe rețelele sociale, în special TikTok și Telegram. Potrivit raportului Ministerului Afacerilor Interne, tiparul campaniei care îl susținea pe acesta, „Echilibru și Verticalitate” prezintă similarități cu campania „Frate lângă frate”, campanie desfășurată de Rusia în Ucraina, întrucât ambele s-au folosit de „micro-influenceri legitimi.”

Conform lui Daniel Fried, fost asistent al Secretarului de Stat al SUA pentru Europa: „Rusia încearcă să consolideze politicile extremiste și să promoveze un sentiment de amenințare în întreaga Europă, folosind o varietate de metode, inclusiv manipularea informațiilor, sprijinirea politicilor extremiste, presiunea economică, sabotajul, amenințările, intimidarea și, în cazul Ucrainei, războiul. Cei din Europa care au crezut că agresiunea rusă nu are nimic de-a face cu ei și-au descoperit eroarea. Rusia nu a creat fisuri politice în țările europene (sau în Statele Unite), ci caută să le exacerbeze și să le exploateze”.

În plus, anumiți jurnaliști de investigație au indicat strategiile prin care influenceri și reclame finanțate cu bani de la Moscova ar fi influențat votul românilor în procesul electoral în favoarea candidaților extremiști. Snoop.ro a investigat o rețea de influență cu legături rusești, care a folosit reclame la medicină naturistă și știri cu teme religioase pentru a influența percepțiile publicului român în campanii electorale. Investigația dezvăluie că o companie din Londra, cu legături rusești, a coordonat aceste campanii prin intermediul unor platforme online care promovau conținut pseudoștiințific sau naționalist. Aceste materiale au fost amplificate prin strategii digitale complexe pentru a modela opiniile votanților, în special în contextul alegerilor prezidențiale. Scopul principal a fost fragmentarea electoratului și amplificarea tensiunilor sociale, o tactică caracteristică propagandei ruse.

Public Record a realizat o analiză despre o rețea sofisticată de influență coordonată de Kremlin pentru a susține candidatura lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale din România. Această operațiune, denumită „Portal Kombat,” utilizează canale Telegram și site-uri coordonate din Rusia pentru a promova mesaje anti-UE și anti-NATO, prezentându-l pe Georgescu drept un „patriot” și „suveranist.” Rețeaua funcționează în mai multe țări europene, inclusiv România, și este susținută de oligarhi apropiați Kremlinului, precum Ilan Șor, un politician moldovean controversat. Strategia include diseminarea dezinformării prin site-uri precum varianta românească a Pravda, sincronizată cu alte publicații similare din Europa, și crearea unor „echo chambers” pentru amplificarea mesajelor. De asemenea, Aleksandr Dughin, ideolog apropiat Kremlinului, l-a susținut public pe Georgescu, promovând ideea că România ar trebui să adopte o „neutralitate strategică.”

Această campanie de propagandă pro-Kremlin subminează încrederea în instituțiile democratice din România și din alte țări europene, fiind un exemplu de război hibrid destinat destabilizării regiunii.

Concluzie

Afirmațiile care îl citează pe Alex Jones despre anularea alegerilor din România și presupusa implicare a NATO într-un complot pentru a declanșa un conflict global sunt false și servesc propagandei pro-Kremlin. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 a fost luată de Curtea Constituțională, care semnalează, de fapt, nereguli grave în procesul electoral, care țin mai degrabă de interferențe rusești.