Mobilizarea bărbaților români pentru război este din nou una dintre temele virale care circulă pe rețelele de socializare. 

În cadrul unei emisiuni, moderatoarea și invitatul au făcut apel la femei, în special referindu-se la mame, pentru a se opune unei presupuse decizii guvernamentale privind mobilizarea bărbaților în caz de război. 

„Această hotărâre de guvern nu trebuie să existe niciodată! Pentru că noi… noi… și aici mă includ și pe mine… sunt mamă. Mi-am crescut doi băieți, domnule Ciolacu. Cum mi-am crescut cei doi băieți? Singură, ca mamă! Nu m-a ajutat statul român să-l cresc pe niciunul dintre ei și nu vreau, nici măcar o clipă, ca ai mei copii să meargă să lupte pentru fundul dumitale sau pentru fundul vreunui om politic care n-a avut creier când a votat aceste două legi.”

În emisiune se susține și că guvernul român ar acționa la comanda Comisiei Europene și titrează „Ursula ne vrea în război cu Rusia”. 

Ce zice Armata

Factual.ro a solicitat un punct de vedere din partea Ministerului Apărării Naționale cu privire la această dezinformare. 

MApN a infirmat zvonurile privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, subliniind că acestea sunt false și au scopul de a crea panică. Ministerul a precizat în repetate rânduri, inclusiv pe platforma InfoRadar, că recrutarea rezerviștilor se face exclusiv pe bază de voluntariat.

Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în România din 2007 și poate fi reinstaurat doar în situații excepționale – precum stare de război, mobilizare sau asediu -, în conformitate cu legea. Cetățenii sunt sfătuiți să verifice informațiile din surse oficiale pentru a evita manipularea.

Ce presupune proiectul de hotărâre 

Știrea despre care se vorbește în cadrul emisiunii este preluată de pe Cotidianul și se referă la un proiect hotărâre de guvern de restructurare a Ministerului Energiei, pentru crearea unui Centru Operativ pentru Situații de Urgență. 

În baza note de fundamentare se evidențiază necesitatea ajustării structurii ministerului pentru a gestiona eficient proiectele de energie regenerabilă offshore și pentru a respecta noile reglementări legale. De asemenea, documentul argumentează măsurile de reducere a cheltuielilor publice, inclusiv eliminarea unor posturi vacante și restructurarea anumitor departamente. Printre modificările principale se numără:

– Desființarea unor structuri administrative ineficiente.
– Crearea unui Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (COSU) pentru gestionarea crizelor energetice.
– Înființarea unui Compartiment pentru protecția informațiilor clasificate NATO/UE.
– Implementarea unor măsuri privind reziliența energetică și securitatea cibernetică.

Totodată propunerea de HG modifică HG nr. 316/2021 pentru a include atribuții noi și măsuri de eficientizare a Ministerului Energiei. Se stabilește un număr maxim de 282 de posturi și se elimină funcții administrative neesențiale. Alte aspecte cheie includ:

– Crearea unui Comandament Energetic Național pentru monitorizarea și gestionarea situațiilor critice din sectorul energetic.
– Consolidarea măsurilor de securitate cibernetică și de protecție a infrastructurilor critice.
– Crearea unor structuri pentru gestionarea eficientă a energiei eoliene offshore.

În concluzie, ambele documente urmăresc optimizarea Ministerului Energiei prin reducerea costurilor administrative și întărirea capacității sale de a gestiona proiecte strategice, în special în domeniul energiei regenerabile și securității naționale. Nu există nicio mențiune privind înrolarea sau pregătirea pentru un război, iar singurele elemente militare sunt cele ce țin de siguranța sectorului energetic.

Astfel, declarațiile făcute în cadrul emisiunii, devenite virale pe platformele Meta, transmit un ton alarmist cu privire la siguranța națională și promovează dezinformări despre ordine de înrolare inexistente. Uniunea Europeană nu a cerut României să intre în niciun război, iar proiectul de hotărâre de guvern nu are nicio legătură cu o asemenea decizie.

Care e poziția europeană privind securitatea pe continent

Summitul din 3 martie 2025 a reunit lideri europeni, NATO, Canada și Ucraina pentru a sprijini securitatea europeană în contextul retragerii sprijinului american, subliniind că scopul nu a fost escaladarea conflictului, ci găsirea unei păci durabile. 

În urma reuniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat planul „ReArm Europe”, menit să crească investițiile în apărare prin relaxarea regulilor fiscale, împrumuturi comune și mobilizarea capitalului privat, vizând un buget total de aproximativ 800 miliarde euro. Această inițiativă reafirmă angajamentul Europei pentru propria securitate, fără a implica o declarație de război împotriva Rusiei.

Prin această decizie Europa își asumă responsabilitatea pentru propria securitate, iar planul „ReArm Europe” ar putea mobiliza aproximativ 800 miliarde euro pentru “o Europă mai sigură și mai rezistentă, în cooperare cu NATO”. Astfel,  nu este vorba de nicio declarație de război către Rusia sau care să ceară statului român să intre într-un război.