Pagina de Facebook a unui site web a încărcat un reel conform căruia „porumbul românesc a fost interzis la export”. În videoclip se afirmă faptul că două nave care transportau porumb românesc au fost întoarse din Spania „motivul invocat” fiind acela că acestea erau contaminate cu aflatoxină. 

„Mulți fermieri consideră că acesta este doar un pretext pentru a sabota exporturile și a pune piedici producătorilor locali. Departe de a proteja interesele fermierilor români, guvernul pare să acționeze împotriva lor. În loc să implementeze măsuri de sprijin și să asigure condiții corecte pentru agricultură, autoritățile găsesc noi motive pentru a restricționa accesul pe piețele externe. Fermierii sunt lăsați să se descurce singuri, fără niciun sprijin real din partea statului, într-o perioadă în care exporturile sunt esențiale pentru supraviețuirea multor afaceri din agricultura românească”.

Conform mai multor site-uri de știri (vezi aici, aici, aici și aici), peste 60.000 de tone de porumb au fost respinse de Anglia și Spania deoarece testele de export au găsit marfa contaminată cu aflatoxina. 

Ce este aflatoxina

Conform Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, aflatoxinele sunt „micotoxine produse de două specii de Aspergillus, o ciupercă prezentă în special în zonele cu climă caldă și umedă”. 

Ciupercile producătoare de aflatoxine pot contamina culturile de câmp, la recoltare și în timpul depozitării. 

Aflatoxinele sunt un pericol la adresa sănătății pentru că sunt considerate agenți cancerigeni genotoxici care induc tumori în ficatul animalelor și al oamenilor, conform Organizației Mondiale a Sănătății. 

Oamenii pot fi expuși la aflatoxine prin consumul de produse vegetale contaminate sau prin consumul de carne sau produse lactate de la animale care au mâncat furaje contaminate. Fermierii și alți lucrători agricoli pot fi expuși prin inhalarea prafului generat în timpul manipulării și prelucrării culturilor și furajelor contaminate.

Pentru a preveni și controla contaminarea cu aflatoxina, Uniunea Europeană a stabilit o serie de măsuri precum controale fizice și de identitate la punctele de intrare în UE, iar importatorii trebuie să furnizeze certificate oficiale, precum și analize de laborator care atestă conformitatea produselor cu niveluri maxim admise de aflatoxine (pentru cereale, limita fiind 2 micrograme/kg). 

În cazul încălcărilor repetate ale limitelor de aflatoxine stabilite, UE poate suspenda temporar importurile din țările sau regiunile respective. 

Pe lângă sortarea boabelor deteriorate, spălarea corespunzătoare și eliminarea apei de spălare, prezența aflatoxinei poate fi împiedicată înainte, în timpul și după recoltare. Spre exemplu, înainte de recoltă, practici ca rotația culturilor sau spațierea corespunzătoare a plantelor poate să reducă populația fungică și să reducă factorii de stres care slăbesc dezvoltarea plantelor. În timpul recoltării, este indicată arderea reziduurilor vegetale pentru că pot provoca infecții și e de evitat deteriorarea mecanică a boabelor.

Seceta poate contribui la apariția aflatoxinei și este adesea însoțită de temperaturi înalte, creându-se astfel condiții ideale pentru dezvoltarea mucegaiurilor. În 2024, România, conform Observatorului European al Secetei, se afla în stare critică în ceea ce privește seceta, cu zone extinse colorate în roșu și cele mai multe luni aflându-se într-o stare de pericol. 

În concluzie, afirmația este scoasă din context. Deși peste 60.000 de tone de porumb au fost respinse la export în două țări europene în luna octombrie 2024, porumbul românesc nu este interzis la export. Mai mult, raportul Comisiei Europene arată că între 01.07.2024 și 17.11.2024, România este pe locul 2 la export de porumb, după Polonia.