O nouă dezinformare care a pornit de la câteva modificări legislative sugerează că refugiații  ucraineni din România ar putea deveni cetățeni români, după care ar urma să aibă pretenții teritoriale. De exemplu, o utilizatoare susține într-o postare că: 

„Bolojan a promulgat o lege privind modificarea și completarea legii cetățeniei române, nr. 21 din 1991. Prin această lege se prevede că cetățenia română se poate acorda la cerere persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește condițiile de a fi locuit cu drept de ședere legal în România cel puțin 3 ani… și este vorba de solicitantul care a dobândit statutul de refugiat…”.

Femeia se referă apoi la refugiații ucraineni și susține că aceștia, odată deveniți cetățeni, ar putea emite pretenții teritoriale din partea României.

Ce spune legea

Legea 14/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 12 martie 2025 și modifică legea cetățeniei române (21/1991). 

Utilizatoarea se referă la modificările aduse articolului 8, care stabilește condițiile pentru obținerea cetățeniei la cerere.

Pentru acest lucru, în ambele forme ale legii, este menționat că un cetățean străin trebuie să locuiască cel puțin opt ani pe teritoriul României (deci nu trei). Cetățenii străini care sunt căsătoriți cu cetățeni români pot solicita cetățenia după cinci ani.

În forma veche a legii unii cetățeni străini puteau solicita cetățenia română și mai devreme. Aceste termene puteau fi înjumătățite dacă solicitantul:

– era o personalitate recunoscută pe plan internațional
– a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro
– era cetățean al unui stat membru UE
– avea statutul legal de refugiat

Acum poate fi redus doar termenul de opt ani, din care se pot scădea maxim trei. Altfel spus, cetățenii străini eligibili trebuie să locuiască minim 5 ani în România (înainte 4, respectiv 2,5 ani). De asemenea, sunt scoase prevederile referitoare la recunoaștere internațională și investiții.

Legea 14/2025 adaugă și condiția deținerii „dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă în România”.

Care sunt prevederile pentru refugiați?

La fel ca și cetățenii UE (acum inclusiv cei ai SEE și ai Elveției) refugiații pot aplica pentru cetățenie după cel puțin 5 ani locuiți cu drept de ședere pe teritoriul României. Legea nouă le aduce totuși condiții suplimentare. Acum aceștia trebuie să depună „eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească” cum ar fi cele prin merite școlare sau implicare civică. De notat că aceste criterii doar le permit refugiaților să aplice mai devreme pentru cetățenie. Pentru a o obține, legea are mult mai multe cerințe, care se aplică la fel oricărui cetățean străin.

CONCLUZIE

Concluzionând, conform vechii legi, o persoană care avea statut legal de refugiat putea să solicite cetățenie română după 4 ani locuiți în țară sau 2,5 ani, dacă se căsătorea cu un cetățean român. Acum, aceeași persoană are de îndeplinit mai multe condiții pentru a putea solicita cetățenie română abia după 5 ani locuiți în țară. Astfel, postarea inițială răspândește informații FALSE, deoarece pentru un refugiat este acum mai greu să obțină cetățenia decât înainte.