În contextul ultimelor întâlniri diplomatice la Casa Albă pe tema rezolvării conflictului din Ucraina, liderii europeni, printre care și Ilie Bolojan, s-au reunit în cadrul unui summit la Londra să discute despre pacea în regiune. 

De atunci, pe Facebook este distribuită o dezinformare care susține că alegerile prezidențiale ar fi fost amânate pentru a doua oară și că Ilie Bolojan va rămâne în funcție în mod abuziv, printr-o decizie luată la summitul de la Londra.

Postarea este însoțită de textul:

„Breaking News (…) Alegerile din mai vor fi amânate pe timp NELIMITAT/ Pe motiv de securitate regional-ă înalții reprezentanți ai statelor din Europa, reuniți azi la Londra Unde participă și dnul Ilie Bolojan. Din primele discuții, României i sa cerut anularea alegerilor din mai pe motiv de securitate în regiune! Așadar președintele (int) Ilie Bolojan va rămâne în funcție pe timp NELIMITAT!!!” (n.red. Greșelile de ortografie aparțin autorului)

Informația a fost postată de contul Dacul Liber Costel Birea și nu este însoțită de vreun link către site-ul The Independent, unde susține că ar fi fost publicată. Nu am găsit pe site-ul ziarului britanic nicio informație promovată în postare, iar fontul siglei ziarului din postare este diferit de ce apare pe site. 

Numele redacției britanice a fost folosit, împreună cu sigla Parlamentului European și steagul Europei, pentru a dezinforma în legătură cu o presupusă decizie care încalcă Constituția României.

Ce s-a discutat de fapt la Summit?

Summit-ul pentru apărarea Europei a fost organizat de prim-ministrul Marii Britanii la Londra, pe 2 martie, în urma discuțiilor eșuate dintre președintele Donald Trump și președintele Volodymyr Zelensky, privind restabilirea păcii în Ucraina.

Întâlnirea a reunit mai mulți lideri de stat, printre care și președintele interimar, Ilie Bolojan, cărora li s-au alăturat președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului Europei, dar și secretarul general al NATO. Aceștia au discutat despre elaborarea unor măsuri diplomatice, financiare și militare pentru restaurarea păcii pe termen lung în Ucraina, mărirea bugetelor pentru apărarea comună și propunerea unor sancțiuni mai dure pentru Federația Rusă.

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, declara că întâlnirea a fost organizată cu scopul de a uni partenerii internaționali pentru ca „(…) Ucraina să ajungă în cea mai puternică poziție pentru a putea negocia”, iar pentru asta, „(…) Marea Britanie a semnat un împrumut de 2,2 mld. lire sterline cu Ucraina pentru cumpărarea aparaturii militare”,  banii provenind din activele înghețate ale Federației Ruse, „(…) și un nou acord  de 1,6 mld. lire sterline (n.r. cu Ucraina), din fondurile agenției de credit la export a guvernului britanic, pentru a fabrica cinci mii de proiectile pentru doborârea aeronavelor”. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, reafirmă că Uniunea Europeană garantează susținerea Ucrainei d.p.d.v. financiar și militar pentru a face față războiului, ca mai apoi să se poată susține singură în eventualitatea altor atacuri, dar că este foarte important ca Europa „ să se înarmeze rapid”.  Au mai susținut declarații de presă după eveniment și alți lideri importanți, cum ar fi prim-ministrul Canadei, cancelarul Germaniei și secretarul general al NATO. 

Și Ilie Bolojan a declarat, după întâlnirea oficială, că România se angajează să crească cheltuielile pentru apărare. 

Niciun document sau declarație nu menționează anularea alegerilor din luna mai, din România.

Alegerile prezidențiale nu au fost anulate, pregătirile desfășurându-se conform calendarului electoral. Până în 15 martie, candidații își vor depune dosarele la Biroul Electoral Central. Din 4 aprilie va începe campania electorală și în 4 și 18 mai vor avea loc alegerile prezidențiale. Președintele interimar își va exercita funcția, cu anumite limitări, până ce următorul candidat va fi ales prin vot democratic. 

CONCLUZIE

Așadar, știrea care anunță anularea alegerilor prezidențiale din mai este falsă. Temele  de discuție din cadrul Summit-ului s-au axat strict pe protejarea Ucrainei și angajarea într-un parteneriat internațional pentru întărirea securității europene, ca răspuns la schimbarea de atitudine a Președintelui Statelor Unite ale Americii.