Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

28.07.2018

„Doamna Dăncilă i-a minţit pe români cu bilanţul prezentat în 30 de minute. Realitatea dură este că, în timp ce doamna Dăncilă a ţinut să ne spună ce bine îi merge României, noi ne împrumutăm cu alţi 354.000 de euro, din 30 în 30 de minute. Economia nu minte. Datoria externă totală a României a crescut cu 2,56 miliarde de euro în primele 5 luni - 17 milioane pe zi.

Dan Barna

USR

Sursa afirmației: Facebook

Parțial Fals

Context

În contextul prezentării de către Viorica Dăncilă a bilanțului la șase luni de la începerea mandatului de prim-ministru, Președintele USR, Dan Barna, a declarat pe contul său de Facebook că premierul „i-a mințit pe români”, întărind afirmația prin câteva exemple:

 

„Doamna Dăncilă i-a minţit pe români cu bilanţul prezentat în 30 de minute. Realitatea dură este că, în timp ce doamna Dăncilă a ţinut să ne spună ce bine îi merge României, noi ne împrumutăm cu alţi 354.000 de euro, din 30 în 30 de minute. Economia nu minte. Datoria externă totală a României a crescut cu 2,56 miliarde de euro în primele 5 luni – 17 milioane pe zi.

România continuă să aibă cea mai mare rată din Europa a persoanelor angajate aflate în risc de sărăcie: 19%. 225.000 de copii merg la culcare flămânzi şi un milion de români trăiesc în sărăcie extremă. Preţurile alimentelor şi al utilităţilor a crescut, inflaţia este de 5,4%, cea mai mare din Europa. România are 0,03 km de autostradă la 1.000 de locuitori, de 6 ori sub media UE. Investiţiile publice sunt la un minim istoric, iar cele private mult mai mici decât în alte state din Europa de Est.”

Ce verificăm?

Vom analiza, pe rând, cifrele menționate de liderul USR.

Verificare

  1. Datoria externă totală a României

„Datoria externă totală a României a crescut cu 2,56 miliarde de euro în primele 5 luni.”

Conform datelor deținute de Banca Națională a României, datoria externă totală (formată din datoria pe termen lung plus datoria pe termen scurt) a ajuns în mai 2018 la 96.040 milioane euro, din care datorie pe termen lung în valoare de 67.543 și datorie pe termen scurt – 28.497 milioane euro.

Într-adevăr, diferența între mai 2018 și decembrie 2017 este de aproximativ 2.563 milioane euro. Din tabel, se poate mai poate observa și trendul ușor crescător de îndatorare al României.

 

2. Persoanele aflate în risc de sărăcie

 

„România continuă să aibă cea mai mare rată din Europa a persoanelor angajate aflate în risc de sărăcie: 19%.”

 

Conform datelor Comisiei Europene analizate de Eurostat, România ocupa locul 1 la numărul de persoane aflate în risc de sărăcie printre persoanele ocupate/ angajate din Uniunea Europeană cu o medie de 18.9%, din care 21.5% bărbați și 15.2% femei. Media europeană este de 9.6%, din care 10.0% bărbați și 9.1% femei. Grecia cu 14.1% și Spania cu 13.1% sunt următoarele state europene în top 3 persoane angajate aflate în risc de sărăcie.

Deși analiza Eurostat este publicată în 2018, datele sunt aferente anului 2016, astfel încât nu putem ști dacă pentru acest an să ne așteptăm la cifre mai mari sau mai scăzute.

 

3. Sărăcie extremă și malnutriție

 

„225.000 de copii merg la culcare flămânzi și un (1) milion de oameni trăiesc în sărăcie extremă”.

 

 

225.000 de mii de copii „malnutriți și care merg seara flămânzi la culcare”, este cifra înaintată de asociația World Vision România într-un studiu realizat în 2016.

 

Și conform unui alt studiu, al Băncii Mondiale din 2018, peste 900.000 de persoane (4,5%), trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate din România (3,2% din mediul urban și 6,2% din populația rurală).

Tot conform Eurostat, pentru anul 2017, România ocupă locul 1 și la numărul de persoane aflate în risc de sărăcie, cu o medie de 25.3, fiind depășiți de Serbia cu 25.5. Sub noi și cu cifre apropiate se mai află Bulgaria – 22.9 și Estonia – 21.7. În ceea ce privește datele pe vârste, aceeași sursă arată că, în 2017, numărul copiilor sub 6 ani în risc de sărăcie sau excluziune socială era de 273,000.

4. Prețuri alimente, utilități și inflație

 

„Preţurile alimentelor şi al utilităţilor a crescut, inflaţia este de 5,4%, cea mai mare din Europa.”

 

În ultimul raportul asupra inflației publicat de Banca Națională a României în luna mai 2018, rata anuală a inflației IPC (indicele prețurilor de consum) se plasează la finele intervalului Trimestrului I la 4.95%, cu o creștere de 1.6 puncte procentuale față de 2017.

 

În raportul Băncii Naționale pentru primul trimestru din 2018, se menționează faptul că această creștere (față anul 2017) se datorează, în principal, majorării prețurilor la furnizarea energiei electrice (scumpirea din luna ianuarie 2018) și gazelor naturale. Mărfurile alimentare au rămas componenta cea mai dinamică a inflației de bază. O creștere semnificativă s-a întâlnit la produsele de îmbrăcăminte și încălțăminte, igienă și cosmetică, hoteluri și restaurante.

 

Valoarea actuală a inflație este 5.40% (iunie 2018).

La nivelul Comisiei Europene, prin Eurostat, datele arată în felul următor pentru (1) rată anuală a inflației și (2) rata lunară a inflației.

Rata lunară a inflației:

 

 

5. România și kilometri de autostradă

„România are 0,03 km de autostradă la 1.000 de locuitori, de 6 ori sub media UE”

 

 

Pentru acest indicator, la nivel european, datele Eurostat sunt actualizate doar la nivel de 2016. Cifrele Eurostat, compară realizările statelor membre și non membre UE din Europa, pe perioada 2006 – 2016, inclusiv progresele României. Chiar dacă datele nu mai sunt actualizate din 2016, în tabelul de mai jos vom selecta câteva state, pentru comparație:

 

Folosind tot indicatorii Eurostat, dar raportând numărul de kilometri la dimensiunea statelor membre, situația pentru România tot nu arată mai bine:

Pe aceste date, România are 3 km de autostradă la 1000 de km pătrați de teritoriu, la o medie de 22 km autostradă la nivelul UE, adică de 7 ori mai puțin.

 

Dacă revenim la datele disponibile în 2018, România are 748 de km de autostradă (luna mai), conform CNADNR, și o populație rezidentă de 19.644.350 – raportat la anul 2017, conform INS. La un calcul simplu, ies 0.038 km sau 38 de metri de autostradă raportat la 1000 de locuitori.

 

Bulgaria, conform site-ului www.eu2018bg.bg (Bulgarian presidency of the Council of the European Union), are 740 km de autostradă raportat la 7.1 milioane de locuitori. Ceea ce ar veni aproximativ 0.104 km sau 104 metri la 1000 de locuitori.

6. Despre investițiile publice

 

„Investiţiile publice sunt la un minim istoric, iar cele private mult mai mici decât în alte state din Europa de Est.”

 

În ceea ce privește cele mai recente date privind investițiile publice, aferente execuției Bugetului general consolidat pe primul semestru din 2018, cheltuielile de capital (investițiile realizate din fonduri publice naționale) sunt într-adevăr extrem de mici (0.8% din PIB, adică un procent similar cu cel plătit pentru dobânzile la împrumuturile contractate de statul român), însă nu sunt la un minim istoric. Cel puțin în comparație cu perioada similară a anului precedent, investițiile au crescut în termeni nominali cu aproape 3 miliarde de lei și procentual de la 0.5% din PIB (și 3.3% din totalul cheltuielilor bugetare) în 2017 la 0.8% din PIB (și 4.8% din totalul cheltuielilor bugetare) în 2018.

 

Concluzie

Afirmațiile lui Dan Barna sunt parțial false. Deși acesta avansează unele cifre corecte, unele dintre acestea sunt aproximative. Dar, la fel ca și în cazul Vioricăi Dăncilă în prezentarea bilanțului de guvernare pentru primele șase luni, acesta prezintă doar unele date privind „starea națiunii”. Ambii fac aceeași greșeală, de a prezenta dintr-un singur unghi lucrurile.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult