Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

14.10.2021

„În PNRR sunt incluse 107 investiții din toate domeniile. O treime din alocări merge la transporturi. Este cea mai mare alocare aprobată de Comisie pentru acest domeniu”.

Florin Cîțu

Premier (demis)

Sursa afirmației: Mediafax

Parțial Adevărat

Context

Cu ocazia vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în România, pentru a marca aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), premierul Florin Cîțu a făcut mai multe afirmații referitoare la investițiile cuprinse în plan: „în PNRR sunt incluse 107 investiții din toate domeniile. O treime din alocări merge la transporturi. Este cea mai mare alocare aprobată de Comisie pentru acest domeniu”.

Ce verificăm?

1. Dacă în PNRR sunt incluse 107 investiții din toate domeniile;
2. Dacă o treime din investițiile prevăzute în PNRR merge la transporturi; și
3. Dacă această alocare este cea mai mare pentru acest domeniu, din planurile aprobate până acum de Comisia Europeană.

Verificare

Conform Planului Național de Redresare și Reziliență, fondurile primite vor fi cheltuite pentru reforme și investiții în 15 „componente” (domenii de politici publice), cum ar fi Transportul Sustenabil, Energia, Buna Guvernanță, Reforme Sociale etc. Așa cum a afirmat și premierul, în total este vorba de 107 investiții în toate componentele planului. 

Regulamentul european în baza căruia este guvernat Mecanismul de Reziliență și Redresare definește 6 piloni („pillars”) de politici publice unde pot fi investiți banii obținuți prin mecanism (Articolul 3): 

„(a) tranziția verde; 

(b) transformarea digitală; 

(c) creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu IMM-uri puternice; 

(d) coeziune socială și teritorială; 

(e) sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, având drept scop, printre altele, creșterea nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză; și

(f) politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.”

Problema cu clasificarea de mai sus este că domeniile de investiții se suprapun destul de mult, o investiție în „generația următoare” putând fi, de exemplu, inclusă și la domeniul „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Astfel, pentru a vedea exact cât s-a alocat la transporturi, am optat pentru clasificarea pe obiective-pilot („flagships”) a Comisiei Europene, care are avantajul de a delimita fără suprapuneri foarte mari tipurile de investiții: 

„1. Power Up: tehnologii curate și energie regenerabilă; 

  1. Renovate: eficiența energetică a clădirilor;
  2. Recharge and Refuel: transport sustenabil și stații de încărcare;
  3. Connect: extinderea serviciilor de broadband rapid; 
  4. Modernise: digitalizarea administrației publice; 
  5. Scale-Up: extinderea capacității de data cloud și dezvoltarea procesoarelor sustenabile; 
  6. Reskill and Upskill: sisteme de învățământ care susțin dezvoltarea aptitudinilor digitale.”

Conform think-tank-ului european Bruegel, care a compilat toate datele din planurile naționale primite până acum de Comisie, 8,84 de miliarde de euro din fondurile primite de România prin PNRR (granturi + împrumuturi) sunt destinate obiectivului-pilot „Recharge and Refuel”, care corespunde cel mai bine cu transporturile. Este vorba de 30,09% din banii din PNRR (pagina 5 din dataset – „Flagship”). 

În ceea ce privește comparația cu alte țări, procentual suntem depășiți doar de Luxemburg, care pentru același domeniu a acordat 32,67%, însumând însă doar 30 de milioane de euro, având în vedere valoarea mică a planului de redresare al acestei țări (un stat cu mai puțin de 700.000 de locuitori). Dacă vorbim despre suma totală destinată transporturilor, suntem depășiți de Spania, care a alocat 13,2 miliarde de euro (18,9% din planul lor) și de Italia, care oferă transporturilor 35,44 de miliarde de euro (18,51% din valoarea planului italian). 

Până în octombrie 2021, Bulgaria și Olanda nu și-au trimis planurile de redresare, în timp ce planurile Ungariei, Poloniei și Suediei nu au fost încă aprobate de Comisia Europeană. 

Concluzie

Afirmațiile premierului (acum demis) Florin Cîțu sunt parțial adevărate. Într-adevăr, Planul Național de Reziliență și Redresare conține 107 investiții din toate domeniile, iar aproape o treime din fondurile PNRR merge spre transporturi (mai precis, 30,09%). Cu toate acestea, suntem depășiți de Spania și de Italia la sumele alocate acestui domeniu (13,2, respectiv 35,55 de miliarde de euro) și de Luxemburg la alocarea procentuală (32,67%).

© 2021 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.