Ce verificăm?

În ce măsură economia românească și-a revenit ca urmare a crizei pandemice comparativ cu alte state europene și care a fost cel mai bun an din punct de vedere economic din istoria României.

Verificare

Conform Prognozei economice europene din toamna lui 2021 (pag. 132), „după o revenire puternică în prima jumătate a anului 2021, PIB-ul României urmează să depășească nivelurile de dinainte de pandemie, înainte de sfârşitul anului.”

Conform Comisiei Europene, urmărind evoluția PIB-ului României din ultimii trei ani (2020-2021, respectiv prognoza pentru 2022), adică începând cu momentul izbucnirii pandemiei și până în prezent, observăm că România a plecat de la un procent de -3,9% din PIB în 2020, ajungând la 7% din PIB în 2021 – evoluția bugetară fiind de 10,9 puncte procentuale. Pentru 2022, Comisia Europeană prognozează un procent de 5,1% din PIB.

Totuși, există multe state europene care au avut evoluții economice mult mai spectaculoase decât România, pentru că fie au avut deficite bugetare mai mari în 2020, fie pentru că măsurile economice adoptate la nivel intern au permis o creștere organică a PIB-ului. Prezentăm mai jos o analiză asupra evoluțiilor economice în mai multe state UE:

Se constată, deci, că există state europene cu o evoluție economică mult mai consistentă și mai rapidă decât România (ex.: Grecia, Spania, Franța, Portugalia, Ungaria, Estonia).

Un indicator bun pentru analiza evoluției economice a unui stat este productivitatea, deoarece creșterea PIB-ului țării nu indică în mod cert și o evoluție economică. OECD a prezentat evoluția productivității economice pentru România din ultimii peste 25 de ani și, conform analizelor bugetare, maximul istoric a fost atins în anul 2020, cu un prag de 120,40 de puncte.

De asemenea, conform Trading Economics, se observă că România este în topul clasamentului european din punctul de vedere al creșterii economice pe bază de productivitate, cu 132 de puncte, comparativ cu media europeană, care este 105. Același site arată o productivitate de 134,70 în anul 2021, iar, la momentul actual, productivitatea este măsurată la pragul de 132,40. 

Uitându-ne retrospectiv pentru evoluția economică post-pandemică și comparând cu media Uniunii Europene, se poate observa o creștere a productivității pentru anul 2021, atunci când România a atins un alt maxim, de 105,5 puncte.

În același timp, pentru contextualizare, am analizat și datele Eurostat cu privire la indicele deprivării materiale și sociale ale statelor UE, în anii 2019 și 2020. Se observă astfel că România e în topul declinului economic generat de pandemie cu impact în viața cetățenilor, cu un procent de 24%, mult față de media europeană situată la 7%. Momentan, nu există date disponibile pentru 2021.

Uitându-ne la datele Institutului Național de Statistică în ceea ce privește deficitul bugetar al bugetar și gradul de îndatorare publică, observăm următoarea repartizare pe ani:

Se remarcă, deci, că deficitul bugetar a scăzut în 2021 față de 2020 cu aproximativ 20%, însă gradul de îndatorare publică a crescut considerabil, cu 16% față de anul precedent. Față de 2017, datoria publică aproape că s-a dublat în 2021.

Concluzie

Afirmația lui Florin Cîțu este trunchiată. România și-a revenit rapid din criza economică post-COVID, însă nu este cea mai importantă evoluție din Europa. De asemenea, privind către istoria recentă a României, anul 2021 a reprezentat cel mai bun an din perspectiva productivității, însă gradul de îndatorare a fost cel mai mare din ultimii 5 ani.