Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

30.05.2022

„Prin legea offshore, exploatările de gaze din Marea Neagră vor fi făcute de companii externe, nefiind obligate să dea României nici o cotă mare din acestea, nici la prețuri preferențiale pentru români. Vom ajunge să le cumpărăm tot noi de la străini!”

Gianina Șerban

AUR

Sursa afirmației: Facebook

Fals

Context

Războiul dintre Rusia și Ucraina are mai multe efecte colaterale, iar prețul gazelor naturale a făcut mai multe state să reconsidere politicile energetice. 

Astfel că în 18 mai 2022, Parlamentul României a modificat  legea offshore ce privește resursele energetice din Marea Neagră.  În aceeași zi, Gianina Șerban- deputat AUR a scris pe Facebook:

Prin legea offshore, exploatările de gaze din Marea Neagră vor fi făcute de companii externe, nefiind obligate să dea României nici o cotă mare din acestea, nici la prețuri preferențiale pentru români. Vom ajunge să le cumpărăm tot noi de la străini!

De 32 de ani au dat pe nimic România. Până când?

Ce verificăm?

Ce prevede legea offshore și cine poate exploata gazele din Marea Neagră.

Verificare

Ce spune legislația

 

Odată cu invazia rusească în Ucraina, statele europene au început să caute soluții pentru a renunța la gazul rusesc (câteva dintre direcțiile adoptate de UE, explicate aici, aici și aici). La rândul ei, România a decis să modifice legislația în privința exploatărilor petroliere, tocmai ca să impulsioneze investitorii să extragă gazul de pe fundul Mării Negre. 

Legea offshore care privește exploatarea perimetrelor din Marea Neagră a fost modificată în 18 mai 2022, cu votul a 248 de deputați. AUR a votat împotrivă, alături de opt deputați neafiliați, unul de la PNL și altul de la minorități. Ulterior, pe 25 mai, legea a fost promulgată. Un studiu Deloitte citat în expunere de motive a proiectul legislativ arată că exploatarea va aduce la buget 26 de miliarde de dolari până în anul 2040, din impozite pe profit, redevențe, contribuții sociale și alte taxe.

Prin această lege, România primește în continuare redevențe, dar și cote de impozitare, de până la 70%, în funcție de veniturile suplimentare  obținute în urma vânzării de gaze extrase din Marea Neagră.  Apoi, în forma din 2018, legea impunea obligativitatea de a tranzacționa 50% din cantitatea de gaze naturale produse în baza reglementărilor impuse de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

În legea actuală nu mai există această obligativitatea de tranzacționare a 50% din producție, dar ministerul Energiei “poate introduce restricții temporare de preț și vânzare pentru cantitățile necesare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației”.  (art. 20) Adică statul poate impune celor care exploatează hidrocarburile din Marea să-i vândă gaz cu prioritate. (art. 20, alin. 3 și alin. 4)

  • Restricțiile din vechea lege erau văzute de investititori  ca fiind neconcurențiale și din cauza lor au amânat exploatările din Marea Neagră. Menținerea cotelor a fost criticată și de compania independentă Deloitte, care a subliniat ambiguitatea formulărilor din vechea lege. În ceea ce privește cotele fiscale, impozitele prevăzute anterior au fost considerate prohibitive de investitori, care nici nu au început exploatarea , din acest motiv. 
  • Cota de impozitare de până la 70%, așa cum era prevăzut în vechea lege, a fost și ea intens criticată de investitori. Această industrie depinde de capital, noi cheltuim o mare parte din resurse înainte de a produce ceva. La momentul la care noi vom lua sau nu o decizie de investiţie vom lua în calcul legile care sunt în vigoare la acel moment, a declarat, în 2018, un fost director Exxon. Ulterior, compania a decis să se retragă din România, din cauza legislației.

Piața gazelor naturale este o piață liberă și se bazează pe cerere și ofertă, după cum o definește Administrația Informației asupra Energiei din SUA (U.S. Energy Information Administration – EIA). Prețurile sunt influențabile de diverși factori care țin de particularitățile acestei industrii, precum capacitatea de depozitare și nivelul importurilor. Alți factori externi pot influența prețul gazului, inclusiv vremea extremă sau numărul industriilor terțe care depind de acest sector. 

 

Acordurile 

 

Legea arată că orice companie poate exploata hidrocarburile din Marea Neagră, iar acest lucru se face în baza unor acorduri de concesiune încheiate cu Agenția Națională de Resurse Minerale. Documentul nu spune că exploatarea poate să fie făcută doar de companii externe.

Acorduri petroliere. Sursa: Agenția Națională pentru Resurse Minerale

România are trei depozite principale în Marea Neagră, care nu au ajuns încă în faza de exploatare. 

  • Neptun Deep – considerat cel mai mare, cu o estimare de până la 84 de miliarde de metri cubi. Ar urma să fie exploatat în parteneriat de OMV Petrom (concern majoritar austriac) și Romgaz (după ce compania de stat a preluat partea de 50% din concesiune de la compania americană Exxon)
  • Tridentestimat la 30 de miliarde de metri cubi, este concesionat către compania rusească Lukoil și o parte de 12%, către Romgaz
  • Midia&Pelican – operat de americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG, 65%), în cooperare cu  Gas Plus International (15%) și cu Petro Ventures Europe (20%). Este estimat la 10 miliarde de metri cubi.

În cazul Neptun Deep, jumătate din concesiune îi revine companiei românești Romgaz, după ce achiziția a fost anunțată la finalul anului trecut. Tranzacția, cea mai mare din istoria post-decembristă, de peste un miliard de dolari, a fost avizată în luna martie, dar nu a fost considerată de bun augur de specialiști.

Expertul economic Radu Mușetescu, profesor la Academia de Studii Economice, a spus că  achiziția, de către Romgaz, a participației Exxon înseamnă, de fapt, retragerea unei „companii americane, a unui jucător global, care a ieșit din proiect și din cauza instabilității și riscului politic din România. Asta nu e o veste bună. Nici faptul că Romgaz nu a avut concurenți în preluarea acestui pachet nu e motiv de bucurie”.

Romgaz este parte și în proiectul Trident, alături de rușii de la Lukoil. Nu este clar, însă, ce se va întâmpla cu parteneriatul din acest proiect. În condițiile războiului din Ucraina, companiile rusești au devenit subiectul mai multor sancțiuni internaționale, unele atingând inclusiv persoane din conducerea Lukoil. În plus, compania rusească a anunțat  încă de acum doi ani că vrea să își vândă partea din concesiune. 

Principalul motiv pentru care companiile nu au început investițiile a fost tocmai legislația din 2018, considerată prohibitivă.

Concluzie

Afirmațiile deputatei AUR sunt false. Legislația actuală nu impune ca exploatările de gaze din Marea Neagră să se facă doar de companii externe. În plus, statul a păstrat impozitarea veniturilor în funcție de prețul de vânzare și ba mai mult poate impune restricții de preț și de vânzare tocmai pentru a asigura siguranța energetică a țării.

© 2022 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.