Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

03.03.2017

Ce a făcut preşedintele Klaus Iohannis? A refuzat să promulge bugetul şi, până la urmă, l-a promulgat. Cine a câştigat din chestiunea asta şi cine pierdut? A pierdut România pentru că s-a întârziat bugetul cu trei săptămâni, timp în care autorităţile publice locale nu au putut să-şi aprobe bugetele din cauza faptului că nu exista bugetul naţional; asta înseamnă că investiţiile pentru acest an sunt aproape compromise - şi vă spun de ce, că poate nu ştiţi cum se desfăşoară o investiţie în România: în luna martie abia vor putea să-şi aprobe autorităţile locale bugetele.

Lia Olguța Vasilescu

PSD

Sursa afirmației: România 9

Parțial Fals

Context

Invitată la emisiunea România 9 (TVR1), în data de 1 martie, Lia Olguţa Vasilescu a făcut următoarea afirmaţie legată de subiectul bugetului de stat:

 

Ce a făcut preşedintele Klaus Iohannis? A refuzat să promulge bugetul şi, până la urmă, l-a promulgat. Cine a câştigat din chestiunea asta şi cine pierdut? A pierdut România pentru că s-a întârziat bugetul cu trei săptămâni, timp în care autorităţile publice locale nu au putut să-şi aprobe bugetele din cauza faptului că nu exista bugetul naţional; asta înseamnă că investiţiile pentru acest an sunt aproape compromise – şi vă spun de ce, că poate nu ştiţi cum se desfăşoară o investiţie în România: în luna martie abia vor putea să-şi aprobe autorităţile locale bugetele.

 

Ce verificăm?

Verificăm dacă există o relație de cauzalitate între întârzierea aprobării bugetului de stat și compromiterea investițiilor făcute de autoritățile locale.

Verificare

În primul rând, trebuie specificat faptul că, într-adevăr, există o relație de dependență din perspectiva calendarului între aprobarea bugetului de stat și aprobarea bugetelor locale. Astfel, potrivit Legii 273/2006 privind finanțele publice locale (Art. 39 (3)), autoritățile locale definitivează proiectele bugetelor în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii bugetului de stat. Acest lucru însă nu trebuie să oprească planificarea bugetului local, o planificare ce presupune un proces mult mai complex (pe care îl puteți vedea simplificat aici).

 

Tot potrivit legii, de data aceasta Legii 500/2002 a finanțelor publice, Guvernul are timp până pe data de 15 noiembrie a fiecărui an să elaboreze proiectul de buget și să îl trimită Parlamentului spre aprobare. Legea prevede însă și excepții de la acest calendar, pentru anii în care există alegeri parlamentare organizate în ultimele trei luni ale anului. În această situație, noul Guvern are 20 de zile de la învestire pentru a trimite proiectul de buget către Parlament. În cazul în care bugetul de stat nu este aprobat până la 31 decembrie, se merge pe o alocarea lunară din bugetul anului precedent (bugetul precedent/12) .

 

 

Ce s-a întâmplat cu bugetul acestui an?

Olguța Vasilescu susține că s-a întârziat cu trei săptămâni din cauză că președintele nu l-a promulgat. Ne uităm la istoricul din ultimii trei ani de după alegerile parlamentare:

Observăm de aici că, după precedentele alegeri parlamentare (2008 și 2012), bugetele au fost aprobate chiar cu mai mare întârziere, respectiv 25 februarie pentru 2009 și 21 februarie pentru 2013, față de 16 februarie pentru 2017.

 

 

De asemenea, trebuie specificat faptul că într-un buget local se regăsesc trei tipuri de investiții:

  1. investiții în continuare – adică începute în anii precedenți, pentru care continuă alocările bugetare, dar pentru care, de principiu, nu mai trebuie făcute licitații, pentru că ele sunt deja în derulare
  2. investiții noi – acestea sunt demarate în anul respectiv și, de principiu, trebuie realizată o licitație pentru atribuirea lor
  3. cheltuieli asimilate investițiilor – aici sunt incluse cheltuielile pentru studii de fezabilitate, pentru cumpărarea de calculatoare, pentru softuri etc

 

Într-un buget, cheltuielile de investiții se regăsesc la linia ”cheltuieli de capital”. Pentru a verifica dacă există o corelație între data adoptării bugetului și totalul cheltuielilor de investiții, ne vom uita la execuția bugetului general consolidat și, în special, la cheltuielile de capital din bugetul de stat și din bugetele locale pentru ultimii ani, raportându-le la PIB:

Din aceste date nu rezultă că ar exista o corelație directă între momentul adoptării bugetului de stat și cheltuielile de investiții ca procent din PIB. De altfel, în anul 2009, când bugetul de stat a fost adoptat cel mai târziu din întreaga perioadă analizată, avem cel mai mare procent de cheltuieli de investiții din bugetele locale.

 

În același timp, dacă ne uităm la două bugete de stat care au fost promulgate în fix aceeași zi (18 decembrie) – bugetele pe anii 2014 și 2016 – vedem că există o diferenta semnificativa între procentul de investiții din bugetele locale – în 2014 au fost realizate investiții de 9.1 mld lei (1.36% din PIB), în vreme ce în 2016 au fost de 11.5 mld lei (1.53% din PIB)

 

Concluzie

Afirmația Olguței Vasilescu este parțial falsă – există o corelație între momentul adoptării bugetului de stat și momentul adoptării bugetelor locale (bugetele locale depind de adoptarea bugetului de stat), însă, judecând după istoricul ultimilor ani, nu există o relație de inter-dependență între procentul cheltuielilor de investiții din bugetele locale și momentul aprobării bugetului de stat.

 

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult