Ce verificăm?

1. Care este evoluția datoriei guvernamentale din decembrie 2016 până în prezent.
2. Care au fost cheltuielile de personal pentru primele 5 luni în ultimii 10 ani.
3. Care a fost nivelul investițiilor publice în primele 5 luni ale ultimilor 10 ani.

Verificare

1. Datoria guvernamentală

Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a dat publicității un raport în ceea ce privește datoria publică a României, după două metode de calcul, una conform legislației naționale și una conform metodologiei Uniunii Europene. Conform ultimelor date disponibile din aprilie 2017, observăm că, după metoda de calcul conformă legislației naționale, datoria guvernamentală a crescut din decembrie 2016 până în aprilie 2017 cu 2.665,0 milioane ron, iar după calculul potrivit metodologiei UE datoria guvernamentală a crescut cu 13.476,0 milioane ron.

A. Datoria publică calculată conform legislației nationale

(click pe imagine pentru variantă mare)

B. Datoria publică calculată în conformitate cu metodologia Uniunii Europene (Maastricht debt)

(click pe imagine pentru varianta mare)

2. Cheltuieli personal

În ceea ce privește cheltuielile de personal de la bugetul de stat, cele mai recente date oficiale disponibile în acest sens se referă la perioada ianuarie – mai 2017, astfel că pe acestea le vom lua ca referință, comparându-le cu perioada similară a fiecăruia dintre ultimii zece ani.

Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice (1 ianuarie – 31 mai 2017), față de aceeași perioadă a anului trecut (1.01 – 31.05), avem o creștere de aproximativ 4.390 mil. ron la acest capitol.

De asemenea, anul 2017 a adus cele mai mari cheltuieli de personal în perioada studiată, comparativ cu cea similară a ultimilor zece ani.

3. Investiţii publice

Ca și în cazul cheltuielilor de personal, cele mai recente date oficiale disponibile se referă tot la perioada ianuarie – mai 2017.

Pentru a vedea care au fost investițiile publice în primele cinci luni din ultimii zece ani, ne-am uitat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, la Bugetul General Consolidat al fiecărui an în parte.

De regulă, principalul capitol bugetar la care ne referim atunci când vorbim despre investiții este cel privind ”cheltuielile de capital” (investiții realizate din bani publici naționali). Tot cheltuieli de investiții pot fi însă considerate și acele proiecte care sunt finanțate din fonduri rambursabile (de exemplu, prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții) sau proiectele finanțate din fonduri europene (cele din perioada 2007-2013 și cele noi din perioada 2014-2020). De aceea, ne-am uitat și la capitolele ”cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă”, ”Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile” și ”Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”.

Din tabelul de mai sus se poate vedea că procentele aferente anului 2017 sunt cele mai mici din perioada analizată. Cheltuielile de capital au, la rândul lor, cea mai mică pondere procentuală raportată la PIB în anul curent.

Pentru acuratețe, precizăm că, de obicei, investițiile publice cresc în a doua parte a unui an calendaristic, mai exact în al IV-lea trimestru (din cauza procedurilor mai lungi de achiziție publică pentru proiectele noi, de exemplu).

Concluzie

Declarațiile lui Ludovic Orban sunt adevărate. Deși în cazul datoriei guvernamentale, datele oferite de acesta în prezent (iulie 2017), nu coincid cu ultimele date disponibile (mai 2017), observăm o creștere importantă a datoriei care vine în susținerea afirmației politicianului. În plus, în ceea ce privește cheltuielile de personal, acestea au crescut, iar în ceea ce privește investițiile publice procentele aferente anului 2017, acestea sunt cele mai mici din perioada analizată. Cheltuielile de capital au, la rândul lor, cea mai mică pondere procentuală, raportată la PIB în anul curent.