Marcel Boloș (PNL, ministrul Finanțelor)
„Trebuie să vă spun rămas bun (...) după un an în care am făcut tot ce am putut să valorific puterea fondurilor europene (...) an în care au intrat zilnic în România peste 30 mil euro (...) aş spune ca a fost cel mai prolific an în domeniul fondurilor”.
Parțial Adevărat
Barometru Factual
Finante
Data verificării: 29.06.2023
www.factual.ro
Sursa afirmației: Facebook

Context

La sfârșitul mandatului de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș a declarat atât pe pagina de Facebook, cât și într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului că în anul în care el a fost în funcție au intrat peste 30 de milioane de euro zilnic din fonduri europene în România.

Pe pagina de Facebook, ministrul Marcel Boloș a declarat:

„Am ajuns în punctul în care trebuie să vă spun rămas bun, cu speranța că activitatea mea s-a apropiat de așteptările dumneavoastră. Asta după un an în care am făcut tot ce am putut să valorific puterea fondurilor europene pentru a stimula dezvoltarea economică și pentru a îmbunătăți viața oamenilor. An în care au intrat zilnic în România peste 30 de milioane de euro”.

De asemenea, pe site-ul Ministerului, într-un comunicat de presă, Marcel Boloș a susținut: „Dacă privim rezultatele, aș spune ca fost cel mai prolific an în domeniul fondurilor.” Tot aici s-a menționat și că „timp de un an în România au intrat în fiecare zi câte 31 de milioane de euro”, acest an reprezentând perioada mai 2022 – mai 2023. 

La începutul anului 2023, fostul premier Nicolae Ciucă susținea că în România au intrat 11,3 miliarde de euro, aceeași sumă de bani despre care Marcel Boloș susține că a intrat în România de la UE în perioada mai 2022-mai 2023.

Ce verificăm?

Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană şi dacă anul din mandatul lui Marcel Boloș a fost cel mai bun din perspectiva absorbției fondurilor europene.

Verificare

Din anul 2007, România a primit fonduri din partea Uniunii Europene prin intermediul cadrului financiar multianual (CFM), care este adoptat pentru o perioadă de cel puțin cinci ani și în care intră mai multe tipuri de fonduri. Acest CFM stabilește dispoziții pe care bugetul anual al Uniunii trebuie să le respecte.

Până acum, România a primit fonduri europene prin CFM 2007-2013, CFM 2014-2020 şi CFM 2021-2027. Deși în prezent avem în vedere cadrul financiar multianual 2021-2027, România încă primește fonduri în baza cadrului financiar multianual 2014-2020, care vor putea fi cheltuiți până la finalul anului 2023.

După pandemia COVID-19, Uniunea Europeană a dezvoltat un mecanism suplimentar care să combată efectele economice produse de criză, anume NextGenerationEU. Planul național pentru punerea în aplicare a acestui mecanism este PNRR. Pe baza acestor PNRR-uri, care diferă de la stat la stat, Uniunea Europeană oferă o infuzie enormă de capital.

Pentru a vedea câți bani primește efectiv România de la Uniunea Europeană, trebuie să ne uităm la evoluția fluxurilor financiare dintre România și UE (balanța financiară NETĂ), date care sunt publicate de Ministerul Finanțelor. Pe site-ul MF regăsim într-un raport situația fondurilor UE primite de România începând din 2007 până la finalul anului 2021.

*Sursă: Ministerul Finanțelor

Am verificat separat care a fost situația în anul 2022, dar și în perioada mai 2022 – mai 2023 (mai exact, 30.04.202230.04.2023), „anul” la care face referire ministrul Marcel Boloș, iar imaginea de ansamblu este următoarea: 


Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană
Infogram

În perioada la care face referire Marcel Boloș, România a primit ~10,6 miliarde de euro de la UE. Dacă împărțim această sumă la numărul de zile, adică 365, rezultă circa 29,2 milioane de euro, care reprezintă suma care a intrat zilnic în România de la Uniunea Europeană.

Totodată, observăm că în 2022 sumele primite de la UE au însumat 10,5 miliarde de euro. Înainte de acest an, cea mai mare sumă primită de România din bugetul UE a fost de 7,3 miliarde de euro, în anul 2016.

Într-o verificare anterioară, Factual.ro a aratăt de ce anul 2022 a fost mult mai diferit față de restul anilor. Explicația este că statele membre UE au început să efectueze plăți prin mecanismul NextGenerationEU, pe baza PNRR-urilor naționale, care au adus încasări foarte mari de fonduri europene.

Pentru implementarea PNRR, România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro, din care granturi în valoare de circa 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. România a primit prima tranșă a prefinanțării, pe componenta de grant, de la Comisia Europeană pe 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. 

Ulterior, în ianuarie 2022, Ministerul Finanțelor anunța că România primește o sumă aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1,94 miliarde de euro. Pe 27 octombrie 2022, UE a autorizat prima cerere de plată pentru 2,6 miliarde de euro. Astfel, în 2022, România a primit prin PNRR 4,54 miliarde de euro. În perioada menționată de Marcel Boloș, din timpul mandatului său, România a primit suma de 2,6 miliarde de euro.

Fără banii primiți din PNRR, România a absorbit în 2022 circa 6 miliarde de euro, iar în perioada mai 2022-mai 2023 circa 8 miliarde de euro.

Concluzie

Declarația lui Marcel Boloș este parțial adevărată. România nu a primit o sumă de peste 30 de milioane de euro zilnic de la UE între mai 2022 – mai 2023, însă în perioada respectivă România a absorbit cele mai multe fonduri europene, chiar și fără banii din PNRR. Cu toate acestea, diferența nu este foarte mare față de anul 2016, un an bun privind absorbția fondurilor UE.

*Foto: Facebook / Marcel Boloș

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.