Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Marcel Ciolacu, președinte PSD, a declarat în conferința de presă susținută la Mehedinți în 17 noiembrie 2022:
„Anul acesta, cu adevărat România a plătit dobânzi şi restanţe la credite de aproximativ 1,8% din PIB. Din socotelile noastre preliminare, în ceea ce priveşte construcţia bugetului, cred că anul viitor vom plăti în jur de 2% din PIB. Dar cu tristeţe vă spun că aceste împrumuturi au fost făcute de cele două guverne de dreapta, respectiv au împrumutat 200 de miliarde lei. Noi vorbim în acest moment de dobânzile şi restanţele, ratele la aceste credite. În schimb, cu bucurie vă anunţ că de când a venit PSD la guvernare şi gestionează Ministerul Finanţelor, conform Comisiei Europene, nu a mea sau a domnului Câciu, datoria publică anul viitor va scădea cu un punct procentual. Iar datoria publică crescută de cele două guverne de dreapta a fost de 12 puncte procentuale”.
Creșterea datoriei publice în perioada 2018-2022 și care sunt estimările pentru următorul an.
Conform Băncii Naționale a României, datoria publică este stocul datoriei totale brute consolidate a administraţiei publice la finele perioadei, exprimat la valoarea nominală al următoarelor categorii de pasive guvernamentale (definite în SEC 2010): numerar şi depozite, titluri de valoare, altele decât acţiuni, exclusiv produse financiare derivate, precum şi împrumuturi.
Factual a analizat deja o afirmație asemănătoare făcută de Victor Ponta, președintele partidului Pro România. Acesta a declarat într-o emisiunea televizată, în 7 iulie 2021, „Când era PSD la guvernare, datoria era la fel sau scădea – eu, de exemplu, am plătit datoria făcută la FMI de domnul Băsescu – când vin cei de dreapta (Boc și-așa mai departe), crește”.
Am demonstrat atunci că afirmația este falsă, datoria publică a țării fiind influențată de contextul economic, și nu neapărat de partidul aflat la guvernare.
Se observă că datoria publică este în continuă creștere din anul 2018, până în prezent. Aceasta a crescut în 2019 cu 0,6% din PIB, față de anul 2018, în 2020 cu 12,1 % din PIB, față de anul 2019, iar în anul 2021 datoria publică a mai crescut cu 1,5% procente, ducând la un total de 14,2% față de anul 2018.
În luna august a anului 2022, conform Ministerului Finanțelor, datoria publică ajunge la 53,4% din PIB, înregistrând o creștere de 4,5% față de anul 2021, perioadă în care puterea executivă este exercitată de guvernul Nicolae Ciucă, reprezentant al partidului PNL.
Comisia Europeană a realizat o serie de estimări economice pentru fiecare stat membru, iar conform previziunii din toamna anului 2022, ponderea datoriei publice a României este stabilită la 47,3 % în anul 2023 și 47,6 % în anul 2024. Într-adevăr, estimarea arată că aceasta va scădea, dar cu 6,1%.
Prin urmare, în toate țările din UE, fără excepție, datoria publică a crescut în 2020, anul pandemiei. La fel de adevărat este și că cele mai multe au reușit să scadă datoria în anul următor, pe când România, abia în 2022 (și este încă o prognoză).
Afirmația este TRUNCHIATĂ. Datoria publică a fost în creștere în ultimii patru ani, cauza fiind contextul economic, și nu partidele aflate la guvernare în această perioadă. În ceea ce privește procentul de creștere, aceasta a crescut cu mai mult de 12 procente, iar conform estimărilor Comisiei Europene, aceasta va scădea în următorii doi ani, însă cu mai mult de un procent.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.