Ce verificăm?

Care a fost rata de împrumutare.

Verificare

Erată: Inițial cifrele menționate în acest text au fost eronate, după cum ne-a semnalizat un cititor.

Verdictul rămâne însă același pentru că Marcel Ciolacu a uitat să menționeze că trendul datoriei a rămas același și după ce coaliția din care face parte a preluat puterea, timp în care dobânzile la împrumuturi au fost chiar mai mari. 

Ne vom raporta la anii 2020 și 2021, pentru că aceasta este perioada în care Florin Cîțu a fost prim-ministru (23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021) și Ministrul al Finanțelor (4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020). 

Suma de 200 de miliarde împrumutate de România este confirmată de datele oferite de către Eurostat. însă este vorba de euro nu de lei. 

Datoria României arată în felul următor:

• 2019: 373.531,7  milioane lei ( 78.095,7 milioane euro)
• 2020: 499.635,3 milioane lei ( 102.630,3 milioane euro)
• 2021: 577.260,7 milioane lei ( 116.641,9 milioane euro)

Deducem astfel că, în perioada în care Florin Cîțu a fost ministru de Finanțe și premier, datoria României a crescut cu 203.729 milioane lei, adică cu 38.546,2 milioane de euro.

În 2020, statisticile ne arată că datoria brută consolidată guvernamentală a fost de 102,678 miliarde de euro și în 2021 a fost de 116,694 de miliarde de euro. 

În perioada guvernului de coaliție PNL-USR, datoria publică în baza datelor Eurostat a crescut de la 35,1% în 2019 la 46,9% în 2020 și a continuat acest trend și în anul 2021 ajungând la 48,5 6%. 

La finalul anului 2021, în 25 noiembrie, guvernarea a fost preluată de coaliția dintre PSD și PNL.

Conform acelorași date oferite de Eurostat la finalul anului 2022, România avea datoria brută consolidată guvernamentală de 655.554 milioane lei (  adică de 134.469 milioane euro) 134,682 de miliarde de euro iar datoria publică a scăzut la 47,2 3% din PIB. 

De asemenea, când comparăm aceste acțiuni guvernamentale este esențial să comparăm și rata de împrumutare a statului român pentru a analiza procentul dobânzii cu care ne împrumutăm. Banca Central Europeană, în colaborare cu băncile naționale ale statelor membre, centralizează aceste date lunar pentru a observa fluctuațiile ratei dobânzii pe termen lung în scopuri de convergență. 

Astfel, conform datelor Băncii Centrale Europene- BCE, 

• în 2020 statul român s-a împrumutat cu o dobândă care a variat de la 2,94% cu un maxim de 4,83%,
• în 2021 cea mai mică dobândă a fost de 2,65 și cea mai mare a fost de 5,37%, iar în 2022 variațiile au fost între 5,37% până la 9,26%. 
• Momentan datele pentru 2023 sunt doar până în luna iulie, iar fluctuația dobânzii este între 6,2% și 7,46%.

Concluzie

Afirmațiile lui Marcel Ciolacu sunt trunchiate. Este adevărat că România s-a împrumutat cu peste 200 de miliarde de euro în perioada 2020-2021, însă și în anul în care coaliția sa a preluat guvernarea s-a menținut nivelul de împrumuturi și chiar cu o rată a dobânzii mai mare în comparație cu 2020 și 2021.