Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

11.05.2021

„Înțelegeți că toate țările civilizate au prezentat acest Plan în Parlamentele naționale. Încetați să mai fiți pe contrasensul Europei!”

Marcel Ciolacu

președinte PSD

Sursa afirmației: Facebook

Fals

Context

Pe 27 aprilie 2021, Marcel Ciolacu – președintele PSD – a criticat faptul că România nu a trimis deocamdată Comisiei Europene Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și faptul că nu au existat suficiente consultări cu sindicate, ONG-uri și cu mediul de afaceri, susținând și că: 

„(…)toate țările civilizate au prezentat acest Plan în Parlamentele naționale”.

Ce verificăm?

Dacă în celelalte state membre, planurile naționale de redresare au fost prezentate în parlament înainte de a fi trimise Comisiei Europene pentru evaluare.

Verificare

În contextul crizei economice provocate de pandemie, Uniunea Europeană a înființat, pe lângă bugetul multianual permanent, un instrument financiar cu durată limitată – Next Generation EU – în valoare de 750 de miliarde de euro. Din aceștia, cea mai mare parte, respectiv 672,5 miliarde de euro au fost alocați Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). 

În planul UE, României îi revin 14,2 miliarde sub formă de granturi nerambursabile și 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi. Banii sunt destinați statelor membre pentru a finanța relansarea economică, dar și proiecte de infrastructură, tranziție verde, digitalizare etc. Fiecare stat membru întocmește un plan de redresare și reziliență, prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții pentru a ieși din criză. Planul ar trebui apoi transmis Comisiei Europene, ca regulă până până la 30 aprilie, pentru a fi evaluat în termen de 2 luni de la primire.

România a adoptat Planul Național de Redresare și Reziliență în 7 aprilie, dar premierul Florin Cîțu a anunțat că nu îl va prezenta Parlamentului. Documentul PNRR, cuprinzând 140 de pagini, este publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe. România este încă în faza negocierilor cu Comisia Europeană, pe marginea draftului propus și a solicitat amânarea termenului.

În Italia, PNRR a fost prezentat de către prim-ministrul Mario Draghi, separat, în fața Camerei Deputaților și a Senatului, pe 26 și 27 aprilie. După fiecare prezentare a urmat o dezbatere și un vot pe o „rezoluție de aprobare a comunicatului” prim-ministrului. În Cameră, rezoluția a trecut cu 442 de voturi pentru, iar la Senat s-au înregistrat 224 de voturi favorabile.

Germania și Franța și-au prezentat planurile de redresare împreună, în cadrul unei conferințe de presă susținute de miniștrii de finanțe, Olaf Scholz și Bruno Le Maire, pe 27 aprilie. Planul german a fost adoptat de cabinetul german în aceeași zi, fără aprobarea formală a Bundestagului.

În cazul Franței, planul național de reziliență face parte dintr-un program mai mare al executivului francez, numit „France Relance”, în valoare de 100 de miliarde de euro, dintre care doar 40 de miliarde vor veni, prin PNRR, de la UE. Toate investițiile din PNRR-ul francez au fost prevăzute deja în France Relance, adoptat de Parlamentul francez anul trecut, ca parte a bugetului de stat pe 2021. La fel ca în Germania, însă, nu s-a mai solicitat aprobarea legislativului în stadiul trimis către UE.

 În Spania, textul planului de redresare a fost aprobat de o Comisie Interministerială, prezidată de prim-ministrul Pedro Sanchez, pe 13 aprilie. A doua zi, Sanchez s-a adresat plenului Congresului Deputaților, pentru a vorbi despre starea de alertă din Spania, măsurile împotriva Covid-19, dar și pentru a prezenta planul național de redresare. Discursul prim-ministrului nu a fost urmat de un vot, așa cum s-a procedat în Italia.

 Conform vice-ministrului fondurilor europene din Polonia, Consiliul de Miniștri al țării a adoptat și transmis deja Comisiei Europene planul de redresare, pe 30 aprilie 2021. Planul a fost aprobat de partidul de guvernământ PiS, alături de partidul de opoziție Stânga (Lewica). Împreună, cele două formațiuni au majoritate în parlament, dar planul propriu-zis nu a fost nici prezentat, nici votat de legislativul de la Varșovia. 

În Croația, premierul Plenković s-a dus în Parlament pe 14 aprilie pentru a detalia măsurile ce vor fi luate prin PNRR. În Grecia, ministrul de Finanțe a trimis planul Parlamentului, pentru a informa membrii adunării în legătură cu prioritățile asumate de guvernul Grecia. Nu a existat o prezentare oficială în plan, președintele parlamentului convocând doar comitetele relevante din legislativ.

Ministrul Finanțelor din Luxemburg, Pierre Gramegna, a prezentat planul de reziliență al țării în Parlament, în 27 aprilie. Planul a fost depus la Comisie în 30 aprilie.

Austria a elaborat un Plan național de dezvoltare și reziliență, pe care l-a supus consultărilor publice până în 26 februarie. Guvernul federal austriac și-a asumat răspunderea pentru acest plan, pe care a anunțat că nu intenționează să îl prezinte Parlamentului înainte ca el să fie definitivat. Parlamentarii au adoptat totuși o rezoluție în care i-au solicitat Guvernului să trimită proiectul cel puțin Comisiei de buget din cadrul Parlamentului. Austria a definitivat planul la finalul lunii aprilie și l-a trimis Comisiei Europene, fără să îl fi prezentat în Parlament.

Danemarca a elaborat întregul plan de reziliență în strânsă colaborare guvernamental-parlamentară. Situația politică din Danemarca permite însă acest lucru, având în vedere larga majoritate pe care coaliția de guvernământ o are în Parlament, așa cum se specifică de altfel și în forma finală a RRP.

Ungaria a fost printre primele țări care a elaborat un plan de relansare, fără însă să îl treacă prin filtrul Parlamentului. De altfel, în luna februarie, unul dintre liderii principalului partid de opoziție, Erzsébet Schmuck, solicita o sesiune parlamentară în care planul să fie discutat, dar aceasta nu a avut loc. Viktor Orban a discutat deja planul cu președintele CE, Ursula von der Leyen.

În Letonia, ministerul de Finanțe a avut principala responsabilitate în pregătirea planului național de reziliență. Draftul a fost pregătit încă din luna ianuarie și supus dezbaterilor publice, în următoarele luni. Au existat mai multe discuții cu reprezentanții forțelor sociale (angajatori, sindicate etc.), însă nu a existat o prezentare în Parlament. Guvernul leton a anunțat că susține planul elaborat de ministrul de Finanțe, care a fost depus la Comisia Europeană în 30 aprilie.

 

Malta a ratat deadline-ul de 30 aprilie până la care trebuia să depună planul său național de reziliență, pe care, de altfel, nu l-a supus deocamdată nici consultărilor publice. Reprezentanți ai parlamentului și ai guvernului au participat la o întâlnire cu partenerii sociali pe tema alcătuirii acestui plan, abia în 15 aprilie. În 3 mai, deci la trei zile după termenul-limită, guvernul maltez a anunțat că se află pe ultima sută de metri în elaborarea planului.

 

În schimb, Portugalia a organizat largi consultări publice pe tema planului său național de reziliență. În urma sugestiilor venite de la partenerii sociali, planul a fost definitivat și prezentat Parlamentului, în luna martie. Documentul a fost oficial trimis Comisiei Europene în 22 aprilie.

În Slovenia, parlamentul a primit și dezbătut planul național de reziliență, în luna martie. Ulterior, acesta a fost adoptat de Guvern și trimis Comisiei Europene, în 30 aprilie.

Slovacia a prezentat planul său de reziliență Comisiei Europene, fără să îl treacă prin Parlamentul național.

Finlanda a inclus fondurile din planul de reziliență într-un plan național extins, pe care l-a elaborat încă de anul trecut. Potrivit cronologiei publicate pe site-ul ministerul de Finanțe, Guvernul a prezentat raportul Programului de Creștere Sustenabilă al Finlandei în Parlament, în luna noiembrie. În 15 martie 2021, draftul planului de reziliență a fost publicat, iar varianta finală urmează să fie depusă la Comisia Europeană în luna mai.

În Belgia, așa cum arată documentul oficial, anumite capitole din planul de reziliență au fost chiar elaborate de membri ai parlamentului, alături de reprezentanți ai societății civile.

Consiliul de Miniștri din Cipru a decis, în decembrie anul trecut, formarea unei comisii din reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare, care să lucreze la elaborarea planului național de reziliență.

Estonia nu se bazează pe fondurile UE din Planul de reziliență, mai ales după ce suma alocată țării a scăzut până la 1,1 miliarde de euro. Totuși, guvernul eston a elaborat o serie de proiecte pentru care ar urma să solicite bani din fondul RRP. Unele dintre acestea au fost incluse în proiectul de buget pe anul 2022, proiect care ar urma să treacă prin parlamentul eston.

Guvernul din Irlanda a lansat largi consultări publice pe tema PNNR, în luna februarie. Exercițiul consultărilor este bine aplicat în Irlanda, iar asociațiile societății civile, de la oameni de afaceri, la asociații pentru economie sustenabilă și parteneri sociali și autorități publice locale, au publicat documente exhaustive pe marginea draftului prezentat de Guvern. Deși nu a prezentat parlamentului planul, ministrul de Finanțe a fost interpelat și a răspuns întrebărilor venite din partea aleșilor, pe această temă.

Lituania a anunțat că va depăși termenul-limită de 30 aprilie pentru depunerea planului său de reziliență, ale cărui linii generale le-a prezentat public, la finalul lunii aprilie. Guvernul a fost însă criticat pentru că nu a organizat dezbateri publice și nici nu a prezentat parlamentului planul. Parte din proiecte, însă, urmează să fie incluse în proiectul rectificat de buget pe 2021, care va trebui să obțină votul legislativului.

Olanda nu a elaborat niciun plan până în acest moment și a trimis o informare oficială către Comisia Europeană, prin care cere o derogare de la termenele convenite. Actualul ministru al Finanțelor, Wopke Hoekstra, a solicitat amânarea procedurii pentru Olanda, întrucât în martie au avut loc alegeri parlamentare și încă nu s-a format o nouă coaliție de guvernare. Planul de reziliență ar trebui întocmit, crede ministrul, de următorul guvern, care ar urma să îl și aplice.

Tot din motive electorale, Bulgaria nu a trimis draftul de plan la Bruxelles. Fostul guvern a decis să lase sarcina în seama noului guvern, care ar fi urmat să se formeze după alegerile generale din 4 aprilie. „Am dreptul legal să depun în mod oficial planul Consiliului de Miniștri și să-l trimit Comisiei Europene. Nu cred că este corect. Să fie prezentat de noul guvern”, a declarat viceprim-ministrul Tomislav Donchev pe 9 aprilie, citat de Europa Liberă

Nicio formațiune politică nu a câștigat, însă, majoritatea și toate cele trei mari partide care au intrat în Parlament au refuzat să formeze Guvernul. Dacă situația persistă, se va organiza o nouă rundă de alegeri, însă abia în 11 iulie, amânare care ar arunca țara în afara fondurilor UE din Planul de Reziliență și Redresare. 

În Cehia, vicepremierul Karel Havlíček a prezentat planul de reziliență în Parlament, în 15 aprilie.

Guvernul Finlandei a prezentat draftul planului de relansare în luna ianuarie, în Parlament. Planul a fost definitivat în 15 martie, însă Executivul a decis să nu îl depună la UE decât în luna mai. 

Concluzie

Afirmația lui Marcel Ciolacu este falsă, nu toate statele europene au prezentat planurile de reziliență în fața parlamentarilor. De fapt, nu există o practică unitară la nivelul statelor membre UE în ceea ce privește informarea/prezentarea planurilor naționale de reziliență în fața parlamentelor naționale. Unele guverne, precum Germania, Franța și Polonia, au trimis PNRR-ul direct Comisiei Europene, fără prezentări oficiale în legislative. În alte state, precum Spania, Italia și Croația, prim-ministrul a venit în Parlament pentru a prezenta PNRR, în Italia urmând chiar și un vot de aprobare.

© 2021 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.