Marcel Ciolacu (președinte PSD)
„Când domnul Cîţu a sărit deficitul de la 2,7% la 9,2%, nu am văzut pe nimeni că a luat o sticlă de benzină să îşi dea foc în vreo piaţă sau la vreo televiziune, că a distrus această ţară, făcând un deficit mai mare cu 100 de miliarde de lei. (...) Deodată a devenit o problemă extraordinară”.
Fals
Barometru Factual
Finante
Data verificării: 07.12.2023
www.factual.ro
Sursa afirmației: Agerpres

Context

În timpul vizitei la Kiev, premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre problema deficitului bugetar și noua țintă de „5,5-5,7% din PIB” (față de ținta inițială de 4,4%) pe care România nu trebuie să o depășească la finalul anului 2023. În acest context, prim-ministrul a susținut că deficitul excesiv a devenit o „problemă extraordinară” pentru țară doar acum, pentru că se află PSD la guvernare.

De asemenea, Marcel Ciolacu insinuează că deficitul sau datoria nu au fost văzute ca probleme ale țării când Florin Cîțu a fost ministrul al Finanțelor (4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020) și premier (2020 – 25 noiembrie 2021).

„Când domnul Cîţu a sărit deficitul de la 2,7% la 9,2%, nu am văzut pe nimeni că a luat o sticlă de benzină să îşi dea foc în vreo piaţă sau la vreo televiziune, că a distrus această ţară, făcând un deficit mai mare cu 100 de miliarde de lei. Mai mult, nu am văzut pe nimeni să îşi dea foc când a dus datoria externă de la 37% la 50%, asta însemnând încă 100 de miliarde de lei. A venit un prim-ministru de la ciuma roşie, de la PSD şi în trei luni de zile este un dezastru că nu închidem deficitul cum şi l-a asumat un ipocrit şi un accident al României în funcţia de prim-ministru de la 4,4% şi sperăm să închidem cu 5,5%- 5,7%. Deodată a devenit o problemă extraordinară”, a declarat acesta, în 18 octombrie 2023.

Ce verificăm?

De unde a pornit problema deficitului bugetar și de ce este esențial ca deficitul să fie corectat acum.

Verificare

Așa cum Factual.ro a arătat deja într-o verificare anterioară, problema deficitului bugetar a apărut la finalul anului 2019, încheiat cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, adică 48,3 miliarde de lei (depășind limita de 3% stabilită pentru țările UE), România a intrat în atenția Uniunii Europene. 

Florin Cîțu a preluat guvernarea în luna noiembrie 2019. În primele zece luni ale anului, Guvernul a fost condus de Viorica Dăncilă (PSD), așadar cea mai mare parte a deficitului bugetar rezultă tot din guvernarea social-democrată. În plus, chiar raportul Comisiei Europene a arătat că țara noastră are probleme cauzate de măririle de pensii aprobate de Guvernul Dăncilă, în vara anului 2019:


În aprilie 2020, Consiliul European a adoptat o recomandare în cadrul procedurii de deficit excesiv, prin care a transmis că România trebuie să rezolve problema deficitului până în 2022. 

Cu toate acestea, situația a continuat să se înrăutățească pe fondul crizei de COVID-19, izbucnită în 2020, iar primele previziuni economice nu mai puteau fi aplicate. 

Potrivit execuțiilor bugetare publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar al României a evoluat în felul următor:

Din cauza pandemiei de COVID-19, în 2020, în Pactul de Stabilitate și Creștere (un acord între țările UE) a fost adăugată o clauză care prevedea o abatere temporară de la cerințele bugetare care se aplicau în mod normal în UE. 

Însă, la sfârșitul anului 2023, această clauză va fi dezactivată, motiv pentru care România riscă sancțiuni dacă nu își corectează deficitul și motiv pentru care problema deficitului excesiv a devenit tot mai presantă. 

Pentru că pandemia a avut efecte la nivel economic, o recomandare a Consiliului European a fost adoptată pe 18 iunie 2021, când s-a stabilitRomânia trebuie să își corecteze deficitul excesiv până în 2024.

Ca România să poată intra în ținta de deficit, s-a transmis atunci că ar trebui să atingă o țintă de deficit de 8,0% din PIB în 2021, de 6,2% din PIB în 2022, de 4,4% din PIB în 2023 și de 2,9% din PIB în 2024. Având în vedere că în acest an nu se va putea respecta ținta de 4,4%, Executivul a cerut la Bruxelles încadrarea într-o nouă țintă, de circa 5,5%, pe motiv că România a făcut eforturi pentru susținerea Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. 


***Află mai multe despre evoluția deficitului bugetar pe parcursul anului 2023 într-o altă verificare Factual, aici.


Deși deficitul bugetar era o problemă și în 2020, pandemia de COVID-19 a creat o situație excepțională, iar aproape jumătate din valoarea deficitului (46,31 mld lei, adică 4,45% din PIB) a însumat cheltuieli pentru combaterea efectelor provocate de această criză sanitară. 

Potrivit notei privind execuția bugetului de la finalul anului 2020, cheltuielile au fost majorate semnificativ din cauza măsurilor pentru combaterea epidemiei de COVID-19. 

În perioada crizei, statul român a acordat „sume necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice”, dar și sume pentru diverse indemnizații pentru angajații români care au avut contracte de muncă suspendate temporar sau au avut activitatea întreruptă din cauza COVID-19, indemnizații pentru profesioniști sau pentru părinții care au fost nevoiți să își supravegheze copiii când au fost închise creșe, grădinițe, școli etc. 

Încasările bugetare au fost mai mici de când a început criza (perioada martie – decembrie), iar plata obligațiilor fiscale de către agenții economici a fost amânată pe această perioada. Astfel, față de anul 2019, au fost în scădere veniturile din impozitul pe profit (cu 9,8%), accize (cu 2,4%) alte impozite (cu 15,4%), TVA (cu 7%) și veniturile nefiscale (cu 9,8%).

În ceea ce privește datoria publică a României, în ultimii ani, aceasta s-a dublat în cifre absolute, potrivit datelor Ministerului Finanțelor:



Datoria externă, însă, este diferită față de datele prezentate de premierul Marcel Ciolacu:

Așadar, prim-ministrul încurcă cifrele, fiindcă nu datoria externă a ajuns la aproape 50% din PIB (în 2021), ci datoria publică a României. 

Totodată, corectarea deficitului bugetar nu trebuia să fie „asumată” de vreun politician român, așa cum spune prim-ministrul, ci este obligatorie, indiferent cine s-ar fi aflat la guvernare, fiindcă România se află în procedură de deficit excesiv – la fel cum s-ar întâmpla cu orice altă țară UE care ar ajunge sub această procedură.

Concluzie

Declarația lui Marcel Ciolacu este falsă. Deficitul excesiv al României nu a devenit „deodată” o problemă extraordinară, de când PSD se află la guvernare. Problema a apărut încă din 2019, însă pandemia de COVID-19 a creat o situație excepțională, care a făcut imposibilă corectarea deficitului în anii care au urmat. Abaterea de la regulile care se aplicau în mod normal în UE a fost permisă din cauza pandemiei, printr-o clauză inclusă într-un acord al țărilor membre, care va fi dezactivată la sfârșitul anului 2023. 

Totodată, comparația între deficitul bugetar de acum și cel din 2020 nu este justificată, având în vedere că atunci criza COVID-19 a impactat puternic economia tuturor țările din lume. A fost normal să existe o creștere a cheltuielilor din cauza măsurilor care trebuiau aplicate și a sumelor care trebuiau alocate pentru combaterea efectelor pandemiei, la fel și scăderea veniturilor, în contextul în care locurile de muncă și afacerile românilor au fost afectate, inclusiv deplasările în afara locuinței au fost limitate și au apărut amânări la plata obligațiilor fiscale.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.