Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

29.09.2019

„Din cei 10 candidaţi cu suspiciuni (...), doar Rovana Plumb este cea care trebuie să suporte consecinţele.”

Mihai Fifor

PSD

Sursa afirmației: Mediafax

Fals

Context

În 26 septembrie 2019, vicepremierul Mihai Fifor a făcut următoarea declarație cu privire la respingerea Rovanei Plumb pentru funcția de comisar european:

Din cei 10 candidaţi cu suspiciuni (dintre care unii chiar au fost dovediţi cu probleme), doar Rovana Plumb este cea care trebuie să suporte consecinţele.”

Ce verificăm?

Situația candidaților pentru mandatele de comisari europeni.

Verificare

Lista nominalizărilor pentru funcțiile de comisari europeni în mandatul 2019-2024 este publică pe site-ul Consiliului Uniunii Europene. Repartizarea arată astfel:

  • Vicepreședinți executivi
  1. Frans Timmermans (Olanda) – vicepreședinte executiv pentru Pactul ecologic european și politicile climatice.
  2. Margrethe Vestager (Danemarca) – vicepreședinte executiv pentru agenda privind o Europă pregătită pentru era digitală și comisar pentru concurență.
  3. Valdis Dombrovskis (Letonia) – vicepreședinte executiv pentru activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare.
  • Vicepreședinți
  1. Josep Borrell (Spania) –  Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
  2. Věra Jourová (Cehia): vicepreședinte pentru Valori și transparență.
  3. Dubravka Šuica (Croația): vicepreședinte pentru Democrație și demografie.
  4. Margaritis Schinas (Grecia): vicepreședinte pentru Protejarea modului nostru de viață european.
  5. Maroš Šefčovič (Slovacia): vicepreședinte pentru Relații interinstituționale și prospectivă.
  • Comisari simpli:
  1. Johannes Hahn (Austria) – portofoliul „Buget și administrație” 
  2. Didier Reynders (Belgia) – portofoliul „Justiție” 
  3. Mariya Gabriel (Bulgaria) – portofoliul „Inovare și tineret”.
  4. Stella Kyriakides (Cipru) – portofoliul „Sănătate”.
  5. Kadri Simson (Estonia) – portofoliul „Energie”.
  6. Jutta Urpilainen (Finlanda) –  portofoliul „Parteneriate internaționale”.
  7. Sylvie Goulard (Franța) – portofoliul „Piața internă” și noua „Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu”.
  8. László Trócsányi (Ungaria) – portofoliul „Vecinătate și extindere”.
  9. Phil Hogan (Irlanda) – portofoliul „Comerț”.
  10. Paolo Gentiloni (Italia) – portofoliul „Economie”.
  11. Virginijus Sinkevičius (Lituania) – portofoliul „Mediu și oceane”.
  12. Nicolas Schmit (Luxemburg) – portofoliul „Locuri de muncă”.
  13. Helena Dalli (Malta) – portofoliul „Egalitate”.
  14. Janusz Wojciechowski (Polonia) – portofoliul „Agricultură”.
  15. Elisa Ferreira (Portugalia) – portofoliul „Coeziune și reforme”.
  16. Rovana Plumb (România) – portofoliul „Transporturi”.
  17. Janez Lenarčič (Slovenia) – portofoliul „Gestionarea crizelor”.
  18. Ylva Johansson (Suedia) – portofoliul „Afaceri interne”.

Dintre aceștia, câțiva au stârnit controverse, chiar înainte de a fi prezentați oficial drept candidați. 

  • Candidatul Poloniei, Janusz Wojciechowski a fost cercetat de agenția anti-fraudă a UE, OLAF, pentru presupuse nereguli în rambursarea cheltuielilor de călătorie în perioada în care acesta a fost europarlamentar (2004 – 2016). Anunțul cum că se află sub investigare încă din 2016 a fost făcut la începutul lunii septembrie, când s-a aflat că acesta este un viitor candidat pentru un mandat de comisar. Pe 27 septembrie 2019, OLAF a anunțat că investigația s-a încheiat, iar sumele au fost returnate. 
  • Candidatul Franței, Sylvie Goulard, a fost suspectată de angajarea fictivă a unui asistent parlamentar francez pe vremea când era eurodeputat din partea grupului Modem. Ea a returnat 45.000 de euro. 
  • Candidatul Belgiei, Didier Reynders, a fost, și el, acuzat de corupție în presă. Denunțătorul acestuia, un fost ofițer de informații a raportat poliţiei că are cunoştinţă de plata unor mite. Procurorii din Bruxelles au clasat ancheta, potrivit unui anunț făcut pe 27 septembrie.
  • Candidatul Ungariei, Laszlo Trocsanyi, este un personaj controversat, care a introdus în timpul mandatului său de ministru al Justiţie la el în țară o serie de legi care au declanșat conflicte cu Comisia Europeană
  • Candidatul României, Rovana Plumb a fost cercetată în țară de procurorii DNA în dosarul Belina pentru modul în care Insula Belina şi Braţul Pavel au fost transferate de la Apele Române la Consiliul Judeţean Teleorman și mai apoi concesionate de firma Tel Drum. Solicitarea de începere a urmăririi penale a fost respinsă de comisia juridică din Camera Deputaților. Plumb are probleme  și cu declarația de avere, document potrivit căruia a împrumutat 800.000 de lei de la o persoană. Autoritatea Electorală Permanentă a decis să nu deconteze banii folosiți de PSD în campania pentru europarlamentare, inclusiv banii puși la bătaie de Plumb,  din cauza neregulilor înregistrate în acte. Tot Rovana Plumb a intrat în atenția presei pentru folosirea unui autoturism înmatriculat în Bulgaria, modalitate prin care ar fi fentat o taxă de mediu dată de guvernul din care făcea parte.

Pe lângă acestea, Comisia pentru Afaceri Juridice din Parlamentul European (JURI) a descoperit și alte nereguli în privința candidaților. Prin urmare, zece dintre candidații desemnaţi  au intrat sub lupa instituţiilor europene din cauza unor probleme legate de compatibilitatea cu funcţia.

Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Věra Jourová (Cehia), Sylvie Goulard (Franța), Virginijus Sinkevičius (Lituania), Janusz Wojciechowski (Polonia), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România,) Josep Borrell (Spania), Laszlo Trocsanyi (Ungaria) au fost verificați mai în detaliu de către Comisia Europeană în aspecte cu privire la declarațiile de avere

Aceștia au primit scrisori din partea Comisiei JURI în care le-a fost cerut să clarifice anumite chestiuni, ceea ce au și făcut, rezolvându-și problemele de neconcordanță, dar doi dintre ei – mai exact Rovana Plumb din România și Laszlo Trocsanyi din Ungaria – nu au transmis Parlamentului suficiente informații. Așa că au fost chemați pe data de 26 septembrie la audieri în Comisia JURI, înainte de a începe audierile oficiale din comisiile de specialitate, stabilite pentru sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie.

În urma audierii, atât comisarul propus de România, cât și cel propus de Ungaria au fost respinși de către Comisia JURI pentru conflict de interese

Problema în cazul Rovanei Plumb a fost legată de bani împrumutați. Membrii comisiei au considerat un conflict de interese faptul că  Plumb a luat un împrumut de 800.000 de lei de la o anume Elena Loghin, împrumut care nu a fost specificat în declarația de avere depusă la Bruxelles. Candidata nu a vrut să dea mai multe detalii despre persoana de la care a luat împrumutul, în afara faptului că nu are nicio legătură cu lumea politică. Comisia Juridică a Parlamentului European a decis să respingă candidatura ei, cu 15 voturi împotrivă, șase voturi „pentru” și două abțineri. 

În cazul lui Laszlo Trocsanyi, suspiciunile au fost legate de firma sa de avocatură, pe care a fondat-o înainte de a deveni ministrul Justiției în guvernul lui Viktor Orbán. Acesta ar fi mințit comisia, spunându-le membrilor că nu a avut activități în firma sa de avocatură în ultimii 10 ani. Votul pentru candidatul Ungariei a fost unul mai strâns. Din Comisia JURI, 11 membri au votat împotriva lui Trocsanyi, în timp ce nouă au votat pentru, iar doi eurodeputați s-au abținut. Acesta a fost, însă, și mult mai vocal, acuzând JURI că a luat o decizie politică… lipsită de vreo bază factuală”.

Comisia pentru Afaceri Judiciare din PE se va întruni luni, 30 septembrie 2019 între 11.30 și 12.30, într-o ședință extraordinară pentru a evalua conflictul de interese în cazul României și Ungariei. 

Avizul Comisiei JURI este indispensabil. Cei doi comisari propuși de România și Ungaria trebuie să obțină aprobarea Comisiei JURI pentru a trece în următoarea etapă, cea a audierilor în comisiile de specialitate.

Regulamentul de procedură al PE prevede clar: „confirmarea de către comisia competentă pentru chestiuni juridice a absenței conflictelor de interese constituie o condiție prealabilă indispensabilă pentru organizarea audierii de către comisia competentă pentru subiectul în cauză”.

Potrivit aceluiaşi regulament, “în cazul în care comisia competentă pentru chestiuni juridice constată existența unui conflict de interese pe baza declarației de interese financiare sau în urma primirii informațiilor suplimentare din partea comisarului desemnat, comisia pregătește recomandări pentru soluționarea conflictului de interese; printre recomandări se pot număra renunțarea la interesele financiare în cauză sau modificări ale portofoliului comisarului desemnat de către Președintele Comisiei; în cazuri mai grave, dacă nu se găsește o soluție la conflictul de interese, în ultimă instanță, comisia competentă pentru chestiuni juridice poate concluziona că comisarul desemnat nu își poate exercita funcțiile în conformitate cu tratatul și cu Codul de conduită; ulterior, Președintele Parlamentului îl întreabă pe Președintele Comisiei ce alte măsuri intenționează să adopte.

Președintele Comisiei ar putea cere ulterior de la țările cu probleme alți candidați, fără ca acestea să piardă portofoliile, așa cum am verificat anterior.

Concluzie

Afirmația lui Mihai Fifor este falsă. Rovana Plumb nu este singurul candidat cu probleme în comisia JURI.

© 2019 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.