Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În interviului acordat la B1, în cadrul emisiunii Actualitatea, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a vorbit despre problema deficitului bugetar excesiv al României. Abordând și măsurile pe care Guvernul le pregătește în acest sens, Ștefan Oprea a susținut că eliminarea facilităților fiscale ar putea fi o soluție. Acesta a subliniat că România pierde peste 64 de miliarde de lei din facilități, dar și că se află sub media europeană ca procent din PIB obținut din taxe.
Vom verifica situația sistemului de taxare în România, comparativ cu media UE și care este impactul facilităților fiscale asupra bugetului.
La finalul lunii mai, Ministerul Finanțelor Publice a prezentat raportul privind execuția bugetară în primele cinci luni ale anului 2023, iar acestea arătau că deficitul bugetar reprezintă 2,32% din PIB, față de doar 1,57%, în 2022. Un asemenea deficit bugetar reprezintă un risc ca deficitul bugetar să depășească 6% până la finalul anului, lucru ce ar contraveni atât criteriilor de convergență pentru integrarea în zona euro, cât și țintei de sub 4,4%, asumate prin PNRR.
Anul trecut, conform unui studiu publicat de Eurostat, deficitul bugetar, ca medie a statelor membre UE, a reprezentat 3,6% din PIB. România a fost în primele trei țări cu cel mai mare deficit bugetar, la egalitate cu Ungaria (6,2% din PIB), fiind întrecută doar de Italia, cu 8% din PIB. Tocmai din acest motiv, s-a încurajat, prin PNRR, reducerea deficitului bugetar în anul ulterior la sub 4,4%.
Unul dintre principalele motive enunțate, în interviu, de către ministrul Economiei, pentru care România nu poate atinge acest deficit bugetar este multitudinea tipurilor de facilități existente în Codul Fiscal. Acestea pot fi reduceri, excepții de la plata anumitor impozite și taxe, deduceri fiscale. Cel mai des, în ultima vreme, s-a vorbit despre regimul preferențial din domeniile IT, construcții și agricultură.
Printre reglementările care acordă aceste facilități se numără:
O altă problemă ridicată de Ștefan Oprea în cadrul interviului este nivelul scăzut de colectarea a taxelor și impozitelor, raportat la Produsul Intern Brut. Conform celor mai recente date Eurostat, România înregistrează un procent de doar 27,3% din PIB, față de media europeană care este de 41,6%. Statul român se confruntă de mai mult timp cu această problemă, dacă ne uităm la încasările noastre comparativ cu media europeană din 2015.
Subiectul facilităților fiscale și impactul acestora asupra situației de deficit excesiv în România și riscul de a ajunge la un deficit de peste 6% până la finalul anului a fost abordat într-o analiză de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, care a vorbit despre măsurile necesare: „Soluția o reprezintă, pe termen scurt, revenirea la adevărata cotă unică, clamată de toți, dar respectată de prea puțini; din cauza numeroaselor scutiri și exceptări de la plata taxelor și impozitelor, România are astăzi un sistem fiscal regresiv, în care cei care câștigă mai mult, plătesc la buget mai puțin. Eliminarea acestor scutiri și exceptări ar putea să aducă peste 2 procente din PIB, adică ceea ce este necesar pentru rezolvarea problemei fiscale prezentate în enunț.”
Pe de altă parte, aceasta nu este singura problemă a bugetului României. De exemplu, potrivit premierului Marcel Ciolacu, citat de TVR, anul trecut au fost 8,1 milioane concedii medicale, la un număr de 6 milioane de angajați. „Este evident că s-a abuzat“, a menționat prim-ministrul.
Situația macroeconomică și eventuali factori ce pot genera un deficit bugetar excesiv au fost analizați de către prof. univ. dr. Cristian Păun, într-un articol de opinie în HotNews, la începutul anului.
Contactat de Factual.ro, specialistul subliniază că facilitățile fiscale sunt doar una dintre cauzele colectării mici la buget. Printre celelalte cauze se numără scăderea veniturilor fiscale și, implicit, o mai mare atenție acordată veniturilor nefiscale în construcția bugetului de stat în anul 2023. O altă problemă importantă este că aproape jumătate din veniturile statului sunt dependente de două tipuri de taxe, respectiv TVA și accize. Mai mult, dacă la acestea adăugăm și impozitul pe venit și cel pe profit, rezultă că bugetul de stat este susținut, în proporție de ⅔, doar din patru tipuri de taxe. Cristian Păun subliniază și că bugetul de stat al României este dependent de evoluția a doar 10 sectoare de activitate (cele mai de impact fiind comerțul produselor din tutun, comerțul cu amănuntul al carburanților și comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, respectiv supermarketuri) și de asemenea că există o dependență de un număr mic de companii mari și foarte mari.
Din punct de vedere al strategiei, subliniază specialistul, statul comite greșeala de a impozita excesiv capitalul prin comparație cu impozitarea muncii și pierde procente semnificative din TVA din cauză că foarte multe entități ale statului (primării, de exemplu) nu sunt, de fapt, plătitoare de TVA. În plus, investițiile pe care le face statul nu sunt generatoare de venituri fiind, mai degrabă, asimilate consumului.
Afirmațiile Ministrului Economiei Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan Oprea sunt parțial adevărate.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.