Ce verificăm?

Cum se măsoară și cum a evoluat creșterea economică în România și în Uniunea Europeană, din anul 2000 până în 2022.

Verificare

PIB-ul este valoarea folosită pentru determinarea evoluției unei economii naționale. 

Prim-ministrul României a legat creșterea economică tot de creșterea PIB-ului: 

„Această creştere se simte şi la nivelul PIB per capita, care s-a ridicat de la 1.669, la 14.825 de dolari”.

Conform Băncii Mondiale, PIB-ul/locuitor în România a crescut de la 1.659 dolari în 2000 la 14.585 în 2021, deci de aproape 9 ori.

Pentru Uniunea Europeană, avem următoarele date:

*Notă: valorile au fost preluate de pe site-ul Eurostat, cu mențiunea că PIB-ul/locuitor al României nu era disponibil pentru anul 2000, așa că am folosit valoarea în dolari (1.659) și am transformat-o în euro la cursul de atunci (1 euro=0,92 dolari), rezultând valoarea de 1.803.

În plus, în perioada 2000-2021, rata inflației în România a fost mai stabilă decât rata medie a inflației în Uniunea Europeană, deci valoarea PIB-ului real (care ține cont de inflație) în România a fost apropiată de valoarea nominală (care nu ține cont de inflație). 

Totuși, în ultimii ani, economiștii au început să măsoare și alte valori, pentru că nu întotdeauna PIB-ul se reflectă și în calitatea vieții la nivel individual și a societății la nivel general.

Un model alternativ de calcul al creșterii economice a fost stabilit de economistul Robert Solow, laureat cu premiul Nobel pentru economie. Modelul ia în considerare rata de creștere a populației, rata economisirii și evoluția tehnologiei. 

În plus, chiar și Parlamentul European a subliniat într-un document, încă din 2011, că PIB-ul nu este suficient în măsurarea creșterii economice, „întrucât PIB-ul (…) nu este adecvat ca instrument unic de orientare politică pentru a răspunde provocărilor secolului al XXI-lea și întrucât este nevoie de indici suplimentari care să măsoare coeziunea economică și socială, dar și de indicatori de mediu”.

Forumul Economic Mondial consideră că PIB-ul nu este o măsurătoare bună pentru sănătatea unei economii, printre motive fiind faptul că nu ne spune nimic despre bunăstarea unei țări și a locuitorilor ei. 

Ce spun ceilalți indicatori relevanți despre România?

Revenind la sănătatea și bunăstarea unei economii, la indicele dezvoltării umane (indicator care ține cont de speranța de viață, educație și de venitul național brut/locuitor), România este codașă în Uniunea Europeană, doar Bulgaria are un scor mai mic. 

Anterior am menționat forța de muncă și capitalul uman ca factori relevanți pentru creșterea economică. În 2021, dintre toate țările UE, România a avut cel mai mic procent (aproximativ 23%) de tineri între 25 și 34 ani care să fi terminat vreo facultate sau școală profesională (en. tertiary education). Media la nivelul Uniunii Europene a fost puțin peste 40%. Populația României este într-o scădere mai accentuată decât populația la nivelul UE (0,8%, comparativ cu 0,1% media UE, în 2021). 

În ceea ce privește avansul tehnologic: doar 28% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au aptitudini digitale de bază, din nou, cel mai mic procent din UE. 

În 2021, după Bulgaria, Letonia și Lituania, România a avut cea mai mare valoare a indicelui GINI. Acesta măsoară distribuția veniturilor într-o societate, bvalorile minime exprimând o societate perfect egală în venituri, iar cele maxime, o societate total debalansată. România se află pe locul 4 de la coadă în Uniunea Europeană (mai prost decât noi stau Lituania, Letonia și Bulgaria).

*Sursa: Eurostat

Cu alte cuvinte, banii sunt concentrați în posesia unei mase mici de oameni, ceea ce determină diferențe mari între clasele sociale. Inegalitatea din România se observă și în distribuția PIB/locuitor pe regiuni – diferența dintre regiunea București-Ilfov și restul țării este foarte mare.

Foto copertă: Pixabay

Concluzie

Afirmația premierului Ciucă este adevărată, în sensul ei de bază. PIB-ul României a crescut de peste 8 ori în ultimii 22 de ani. Este totuși important de subliniat că, în comparație cu celelalte state ale Uniunii Europene, România se află în continuare la coada clasamentelor, în privința altor indicatori relevanți pentru o economie sănătoasă.