Ce verificăm?

Dacă România se află în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020 și dacă măsurile economice luate de guvernele PSD în perioada 2017-2019, dar în special în 2019, au dus la creșterea deficitului peste limitele agreate la nivel european.

Verificare

Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC) este un ansamblu de norme care reglementează coordonarea politicilor fiscale ale țărilor UE, având ca scop protejarea finanțelor publice din statele membre UE. Pentru că PSC este consfințit de articolele 121 și 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), toate statele membre au obligația să respecte cele două reguli financiare ale Pactului: 

• să mențină deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile unui stat) sub 3% din Produsul Intern Brut;
• să mențină nivelul datoriei publice (suma totală a datoriilor unui stat într-un an) sub 60% din Produsul Intern Brut. 

Dacă un stat UE încalcă oricare dintre cele două reguli, Comisia Europeană poate recomanda Consiliului Uniunii Europene începerea procedurii de deficit excesiv (PDE) împotriva statului respectiv. Scopul procedurii este ca statele membre să-și corecteze deficitele/datoriile prea mari. Astfel, țările aflate în PDE trebuie să prezinte Comisiei planuri fiscale în care să detalieze cum intenționează să-și reducă deficitul/datoria publică. Dacă nivelul deficitului/datoriei publice continuă să fie prea ridicat, Comisia poate aplica amenzi statului respectiv, dar doar dacă face parte din zona euro. Statele care încă nu au aderat la euro, precum România, pot adera doar dacă nu au o procedură de deficit excesiv activă. Sustenabilitatea finanțelor publice este unul dintre criteriile de convergență stabilite de TFUE. 

Trebuie notat că în 20 martie 2020, Comisia Europeană a activat „clauza derogatorie generală” din PSC. Astfel, din cauza pandemiei de COVID-19, statele membre sunt autorizate „să devieze temporar de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu”. Asta nu înseamnă că Pactul de Stabilitate și de Creștere sau procedurile acestuia sunt suspendate: Comisia și Consiliul coordonează și monitorizează în continuare politicile financiare ale statelor membre.

La 4 martie 2020 (deci înainte de activarea clauzei derogatorii), Comisia a recomandat deschiderea procedurii de deficit excesiv pentru România, decizie adoptată de Consiliul UE la 3 aprilie 2020. În recomandare, Comisia prognoza un deficit bugetar de 4% în 2019 (în final, pentru acel an, deficitul a ajuns 4,4%), care urma să crească până la 7,7% în 2022, dacă politicile financiare ale României nu se schimbau. Una dintre principalele măsuri identificate de Comisie, care au contribuit la mărirea deficitului, a fost creșterea „semnificativă a pensiilor”, din vara anului 2019, creștere inițiată de Guvernul Dăncilă și votată apoi de parlamentarii PSD, UDMR, ALDE, PMP, PRO România și de minorități. Comisia mai menționează ca având impact negativ asupra prognozei economice și dublarea alocațiilor pentru copii, adoptată în decembrie 2019. Dublarea a fost inițiată de deputatul PSD Adrian Solomon, în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială. La votul din plen, deputații PNL nu s-au prezentat la vot, măsura trecând cu votul deputaților PSD, UDMR, PRO România și minorități. Au votat pentru și 9 deputați USR, restul abținându-se.

Mai mult, Comisia a criticat faptul că „din 2016, România a derogat în mod sistematic și repetat de la normele bugetare prevăzute în cadrul bugetar național, făcându-le astfel în mare măsură ineficiente”.

Ulterior, într-o scrisoare din 30 decembrie 2020, adresată ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare (PNL), Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni și Vicepreședintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, reamintesc faptul că deteriorarea situației fiscale din țară este cauzată de politicile implementate de România înainte de începerea pandemiei, și anume „între 2016 și 2018, când deficitul bugetar se apropia de 3% din PIB în ciuda situației economice favorabile” – 2,6% în 2016 și 2017, 2,9% în 2018 conform Eurostat. Este menționată și majorarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii (pentru care nu s-au arătat sursele de finanțare), majorarea pensiilor ducând la o „creștere permanentă a deficitului bugetar”. Scrisoarea mai menționează că, din cauza pandemiei, Comisia a decis să nu mai adopte nicio măsură în cadrul procedurii de deficit excesiv în toamna lui 2020, situația urmând fi analizată din nou în prima parte a anului 2021.

Concluzie

Afirmația lui Siegfried Mureșan este parțial adevărată. Procedura de deficit excesiv în privința României a fost lansată de Comisia Europeană după ce, în 2019, deficitul bugetar a depășit pragul de 3% din PIB. Comisia a identificat majorarea pensiilor din 2019 ca un motiv pentru creșterea deficitului, fiind menționată și dublarea alocațiilor, adoptată în același an. Ambele măsuri au fost inițiate și susținute de PSD. Totuși, critica Comisiei Europene privind politicile fiscale ale României este mai largă, incluzând și anul 2016 – când, deși majoritatea parlamentară aparținea PSD și aliaților săi, Guvernul era condus de Dacian Cioloș (tehnocrat) – dar și perioada ulterioară, când nu au avut loc reforme structurale în vederea reducerii deficitului.