Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

25.05.2021

„În 2012 era 7% gradul de absorbție. Am terminat în 2015 cu 90%. […] Acum suntem la 30%, pe exercițiul 2014-2020”.

Victor Ponta

Pro România

Sursa afirmației: Antena 3 (min. 12:09)

Trunchiat

Context

În 12 mai 2021, invitat la Antena 3, fostul premier Victor Ponta a făcut câteva declarații cu privire la rata de absorbție a fondurilor europene din perioada în care a condus Guvernul, comparând datele din guvernarea Ponta cu cele de acum: „În 2012 era 7% gradul de absorbție. Am terminat în 2015 cu 90%. […] Acum suntem la 30% pe exercițiul 2014-2020”.

Ce verificăm?

Care era rata de absorbție a fondurilor europene în mai 2012, la momentul învestirii Guvernului Ponta, și la cât a ajuns în noiembrie 2015, când fostul premier a părăsit Palatul Victoria. De asemenea, verificăm și rata actuală de absorbție pentru exercițiul bugetar 2014-2020.

Verificare

Statele membre primesc fonduri de la Uniunea Europeană printr-un instrument bugetar numit cadrul financiar multianual (CFM), acesta fiind aprobat de instituțiile europene pe o perioadă de 7 ani. De la aderarea sa, în anul 2007, România a beneficiat de finanțare europeană în baza a două CFM-uri: 2007-2013 și 2014-2020. Este important de reținut că finanțarea dintr-un cadru financiar multianual nu se oprește la sfârșitul perioadei de 7 ani. De exemplu, cererile de fonduri în baza CFM 2007-2013 au continuat să fie acceptate până la finalul lui 2015, iar finanțările din CFM 2014-2020 vor expira abia în 2023.

Banii din cadrul financiar multianual sunt împărțiți în mai multe fonduri. Pentru anul 2012, Victor Ponta a oferit rata de absorbție pentru fondurile structurale și de coeziune, adică pentru banii primiți din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) și Fondul Social European (FSE). Aceste trei fonduri formează sursele de finanțare pentru Programele Operaționale Sectoriale, prin care se stabilesc prioritățile de investiții din domenii diverse, precum transporturi, capital uman, infrastructură etc. Până la CFM 2014-2020, acești bani erau considerați separat față de fondurile pentru dezvoltare rurală (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – FEADR) și pescuit (Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime – FEPAM). Din 2014 încoace, toate aceste surse de finanțare au fost reunite în Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI). 

Există mai multe feluri de a calcula rata de absorbție a fondurilor europene. De exemplu, în datele oferite de Comisia Europeană, sunt incluse și prefinanțările acordate proiectelor cu fonduri europene. Prefinanțările nu sunt definitive: dacă nu sunt cheltuite sau sunt folosite în scopuri neautorizate, ele trebuie înapoiate Uniunii. Victor Ponta s-a referit, în declarație, la rata de absorbție efectivă (rata rambursărilor), adică la suma rambursată definitiv de către Comisia Europeană autorităților naționale, ca procent din alocarea bugetară totală din cadrul financiar multianual. 

Într-adevăr, pentru fondurile structurale și de coeziune (adică banii din FEDR, FC și FSE în perioada 2007-2013), rata de absorbție efectivă era în jur de 7% (7,46%) la 1 mai 2012, cu câteva zile înainte de învestirea Guvernului Ponta. La 30 decembrie 2013, atinsese 26,49% urmând apoi, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Fondurilor Europene, să atingă 56,05% la 31 octombrie 2015, cu câteva zile înainte de demisia lui Victor Ponta. Rata de absorbție de 90% pentru anul 2015 indicată de fostul premier se poate referi doar la banii alocați României prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), unde s-au absorbit 98%, sau eventual doar la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), unde rata de absorbție a atins 82% până în mai 2015.

În privința cadrului financiar multianual 2014-2020, datele oferite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, într-adevăr, până la 31 decembrie 2020, rata de absorbție efectivă era de 33,61%. Comparația îi este însă defavorabilă fostului premier: dacă, în ultimul an din CFM 2007-2013, România absorbise 26,49% din fondurile structurale și de coeziune, în ultimul an din CFM 2014-2020, rata de absorbție pentru același tip de fonduri era cea menționată anterior, 33,61% (indicatorul „Subtotal” din tabelele oferite de minister, care exclude banii pentru dezvoltare rurală și pescuit, din motivele explicate anterior).

Concluzie

Afirmația lui Victor Ponta este trunchiată. Deși este adevărat că la învestirea Guvernului Ponta, în 2012, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era în jur de 7%, aceasta nu a ajuns la 90% în 2015, cum susține fostul premier, ci la 56%. O rată de absorbție de peste 90% s-a atins doar la banii veniți din Fondul European de Garantare Agricolă, care este plătit direct agricultorilor, nu și la fondurile structurale și de coeziune, cu care își începuse fostul premier comparația. În ceea ce privește rata de absorbție din cadrul financiar 2014-2020, la sfârșitul anului 2020, aceasta se ridica, într-adevăr, la aproximativ 30% (33,61% în decembrie 2020, 34,43% în aprilie 2021). Cu toate acestea, pentru că finanțările din CFM 2014-2020 încă nu s-au terminat, rata de absorbție de 33,61% pe 2020 ar trebui comparată cu cea de 26,49%, înregistrată la sfârșitul ultimului an (2013) din exercițiul bugetar trecut, 2007-2013.

© 2021 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.