Centralele pe cărbune sunt unul dintre cei mari poluatori, iar emisiile toxice ale acestora sunt responsabile pentru probleme de sănătate dintre cele mai grave. 

Potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA (EIA), următoarele emisii principale rezultă din arderea cărbunelui:

• Dioxid de sulf (SO2), care contribuie la apariția ploilor acide și a bolilor respiratorii
• Oxizii de azot (NOx), care contribuie la smog și boli respiratorii
• Particule, care contribuie la smog, ceață, boli respiratorii și boli pulmonare
• Dioxid de carbon (CO2), care este principalul gaz cu efect de seră produs din arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze naturale)
• Mercur și alte metale grele, cu impact asupra leziunilor neurologice și de dezvoltare

Un studiu publicat în revista The Lancet a estimat că „aproximativ 117.000 de decese (aproximativ 2% din totalul deceselor) au fost atribuite arderii combustibililor fosili în 2020, în Europa”.

Uniunea Europeană are o strategie de decarbonizare a economiei până în 2050, renunțarea la cărbune este decizia fiecărui stat membru. Închiderea centralelor pe cărbune apare sugerată în penultimul raport IPPC (Grupul de lucru Interguvernamental pentru Schimbări Climatice este organismul Națiunilor Unite pentru evaluarea științei legate de schimbările climatice):

„Pentru a evita o creștere catastrofală a temperaturilor globale, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice precizează că Europa trebuie să-și decarbonizeze complet sectorul energetic până în 2035, toate centralele pe cărbune la nivel global închizându-se până în 2040”.

Unde se află România și ce obligații are, vom analiza în articolul de față.

Am pornit cercetarea de la o sesizare primită pe email de la un cititor, care a remarcat câteva declarații făcute într-o emisiune Global News. La minutul 21:30, subiectul emisiunii live priveşte interzicerea redeschiderii centralelor pe cărbune în România, de către Comisia Europeană.

Postarea nu este singulară, numeroase publicaţii media au vorbit despre obligaţia României de a renunţa la cărbune, pe fondul îndeplinirii jaloanelor din PNRR (exemple aici, aici şi aici).

Mesajele sunt preponderent eurosceptice, însă vom explica de ce această măsură nu este deloc menită să restricționeze economia României și nici sectorul energetic. Totodată, strategia se aplică în toate statele membre UE și nu doar în țara noastră.

Pactul verde european şi PNRR

Pentru a contracara efectele schimbărilor climatice și degradarea mediului, Uniunea Europeană a lansat, în 2019, Pactul verde european, strategie care urmăreşte atingerea neutralității climatice a Europei până în 2050. 

Acest plan de acţiune urmăreşte îmbunătățirea unor aspecte precum stimularea economiei cu ajutorul tehnologiei verzi, asigurarea de activități durabile în industrie și reducerea poluării. În scopul îndeplinirii obiectivelor sale, Pactul verde european este finanțat cu o treime din investițiile în valoare de 1.800 de miliarde de euro, provenind din Planul de redresare NextGenerationEU (PNRR-uri).

Guvernul României a adoptat, în 30 iunie 2022, Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, care acoperă un jalon din PNRR (eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul „Pilonului I. Tranziția verde al Planului Național de Redresare și Reziliență”).

Ce prevede legea decarbonizării?

OUG 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic stabilește cadrul legal general şi termenele pentru închiderea și conservarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă. Prin modificarea variantei iniţiale a proiectului de lege, care opta pentru „închiderea definitivă și ireversibilă”, a fost stabilită o modalitate de abordare mai flexibilă. Prin urmare, capacitatea instalată disponibilă de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă va fi scoasă din exploatare treptat, până cel târziu în 31 decembrie 2032 (4.920 MW, din care 3.780 MW până la sfârșitul anului 2025). 

Conform acestor prevederi, în situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, putea amâna închiderea unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau putea reporni grupurile energetice închise. Anul acesta însă, prin Ordonanţa de Urgenţă nr.14/2023, această dispoziţie a fost abrogată. Totuși, în acelaşi act normativ se stipulează amânarea scoaterii din exploatare/serviciu a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de cărbune. Cantitatea menţionată va fi trecută în conservare pe o perioadă de 3 ani sau scoasă din exploatare, începând cu luna iunie 2023. Trecerea în conservare se realizează în baza unui plan elaborat de către operatorul economic și avizat de ministerul de resort. Procedura nu are caracter ireversibil, deoarece unităţile pot fi scoase din conservare și activate prin ordin al ministrului energiei. Cu alte cuvinte, punerea în conservare a unităţilor nu implică închiderea termocentralelor, fără posibilitate de redeschidere.

În luna decembrie 2022, la doar câteva zile DUPĂ trimiterea cererii de plată către Uniunea Europeană, Guvernul a încercat să „fenteze” Uniunea Europeană și să modifice termenii din Legea Decarbonizării, cerută de UE prin țintele și jaloanele PNRR, program pe care România tocmai ceruse bani. În esență, executivul a emis o HG prin care a încercat să amâne închiderea unităților Turceni 7 și Rovinari 3, prevăzută pentru 31 decembrie 2022, pentru octombrie 2023. Pentru că CE a sesizat neregularitatea, Guvernul a abrogat hotărârea, dar în realitate vorbim tot despre o amânare a închiderii (din decembrie 2022, în iunie 2023).

Experții asociației de mediu Bankwatch au analizat această mișcare a Guvernului României, aici.

Ca atare, informaţiile prezentate în cadrul emisiunii Global News sunt scoase din context. 

Utilizarea cărbunelui în România

Sursele de energie se împart în două mari clase: surse regenerabile (hidro, eolian, solar, biomasă) și convenționale (cărbune, petrol, gaze naturale, nuclear). În ciuda acestei definiții, există dovezi tot mai clare că impactul asupra ecosistemelor al hidrocentralelor depășește cu mult beneficiile electricității produse din această sursă. Și în cazul biomasei, contribuția acesteia la poluarea aerului cu particule în suspensie este similară arderii cărbunelui, și în plus, nu este o soluție reală la reducerea emisiilor de CO2. De aceea, în capitolul REPowerEU se prioritizează doar sursele eoliene și solare. 

Potrivit datelor privind „Starea sistemului energetic naţional în timp real”, postate pe site-ul Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., cărbunele reprezintă 16.21% din producţia totală de energie electrică la nivel naţional. 

Potrivit unui raport Bankwatch,  doar una dintre termocentralele pe cărbune (și niciuna pe lignit) ale României îndeplinește normele de poluare din directiva privind emisiile industriale. Deși România și-a asumat eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic până cel mai târziu în 2032, este obligatoriu ca centralele pe bază de cărbune care vor funcționa până atunci să se conformeze standardelor de poluare.

*Foto copertă: Complexul Energetic Oltenia / Youtube