Pe pagina de Facebook a site-ului Ecopolitic News a fost distribuit un articol care semnalează că pentru a „stabili amprenta de carbon și a introduce suprataxări împovărătoare”, Comisia Europeană ar vrea să știe câtă carne consumă fiecare cetățean, cât timp folosește mașina care nu este electrică, ce număr de autoturisme deține o familie sau numărul de zboruri private într-un an. 

Speculațiile au fost publicate în mai multe articole (aici și aici) din mediul online și au pornit de la un regulament european care stabilește un program continuu multianual pentru colectarea datelor, în perioada 2021-2028 – Regulamentul delegat (UE) 2020/256, la care s-au adăugat recent modificări prin Regulamentul delegat (UE) 2024/298, publicat pe EUR-Lex în data de 18 ianuarie 2024, cu o zi înainte de publicare articolului Ecopolitic News. 

Prin regulamentul din 2024 s-au stabilit seturile de date care urmează să fie colectate pentru anul 2025. Aceste date sunt relevante pentru pachetul „Pregătiți pentru 55”, care reprezintă un set de propuneri de revizuire și actualizare a legislației UE și se referă la obiectivul UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Pachetul propus vizează alinierea legislației UE la obiectivul pentru 2030.

Subiectul ad-hoc privind „Energia și mediul”, cuprins în regulamentul adoptat recent, se axează pe „aspecte sociale importante ale tranziției verzi pentru a contribui la eliminarea lacunelor în materie de informații și pentru a face posibilă consolidarea monitorizării și a evaluărilor viitoare”. 

În privința datelor pe care UE vrea să le ceară pentru realizarea unor statistici, se numără, într-adevăr, frecvența consumului de carne într-o gospodărie, numărul de ore petrecute într-o mașină care nu este electrică într-o perioadă obișnuită de 7 zile, ca șofer, numărul de mașini personale, în leasing sau de serviciu dintr-o gospodărie și numărul de zboruri private sau de afaceri în interiorul și în afara Europei, printre multe altele, însă aceste date vor fi colectate din eșantioane, nu de la fiecare cetățean european în parte. 

De asemenea, în articol, autorul leagă aceste informații de declarațiile făcute de „unul dintre participanții la Forumul Economic de la Davos”, care ar fi anunțat că „se lucrează la dezvoltarea unui soft care să urmărească cetățenii unde călătoresc, cu ce mijloc de transport, ce mănâncă, ca să calculeze amprenta de carbon”. 

Este vorba o informație prezentată de Michael Evans, președintele Grupului Alibaba, la World Economic Forum, eveniment susținut la Davos, Elveția, în anul 2022, care nu are legătură cu regulamentul adoptat recent privind statisticile în UE. 

Evans, care se afla în cadrul unei discuții despre consumul responsabil, a vorbit despre faptul că în cadrul companiei se dezvoltă o nouă tehnologie care va putea calcula amprenta de carbon a unei persoane. Însă, aceasta este o inițiativă a unei companii private care nu va fi impusă cetățenilor, ci le va permite oamenilor să-și monitorizeze singuri amprenta de carbon, dacă doresc. 

Grupul Alibaba are ca afacere inițială o platformă de comerț electronic, prin care consumatorii și comercianții se pot conecta. Președintele companiei a mai precizat, în cadrul forumului, că prin dezvoltarea unei tehnologii care să monitorizeze amprenta de carbon vor să respecte angajamentele pe care și le-au atribuit prin strategia ESG – privind investiții de mediu, sociale și de guvernanță. Dezvoltarea acestei tehnologii s-ar lega direct de obiectivul companiei de a valorifica diverse platforme pentru a reduce cu 1,5 miliarde de tone emisiile de carbon până în 2035.

Declarația făcută de Michael Evans, despre modul de utilizare și scopul acestei tehnologii, este următoarea (vezi aici, min. 28:38):

„Facem câteva lucruri interesante pentru consumatori, pentru companii și apoi în afacerea noastră în cloud. 1,35 gigatone sau 1,5 gigatone sunt aproximativ echivalentul a 350 de milioane de mașini pe șosea timp de un an. (…) Dezvoltăm prin tehnologie o abilitate pentru consumatori de a-și măsura propria amprentă de carbon. Ce înseamnă asta? Consumatorii să își poată trece locurile în care călătoresc, cum călătoresc, ce mănâncă, ce consumă pe platformă. Deci, este un urmăritor individual al amprentei de carbon (…) Al doilea lucru: am creat pe platforma noastră un mod de a arăta care sunt emisiile de carbon ale unor produse dacă le cumpărați, astfel încât oamenii să poată vedea care este efectul emisiilor. De asemenea, creăm un canal doar pentru produse ecologice (…) Apoi al treilea lucru este ceea ce numim călătorie verde. Avem o hartă și ceea ce vom face este să le permitem oamenilor să calculeze mai întâi cea mai bună rută, cea mai eficientă rută și, de asemenea, cea mai eficientă formă de transport pentru călătoria lor. Și apoi, dacă profită de acele recomandări, le vom oferi puncte bonus pe care le pot valorifica în altă parte pe platforma noastră. Sunt motivați să facă ceea ce trebuie, chiar dacă li s-a oferit oportunitatea de a decide să facă lucrul greșit. Acestea sunt doar câteva lucruri pe care le veți vedea (…) este singura modalitate prin care putem atinge acel angajament pentru 2035”, a susținut Evans la forumul din 2022. 

Astfel, observăm că această tehnologie nu are legătură cu vreun regulament al Uniunii Europene, ci cu obiectivele unei companii private, care intenționează să îi motiveze pe oameni să facă alegeri mai prietenoase cu mediul înconjurător. 

În legătură cu taxarea amprentei de carbon, UE a introdus o taxă de carbon pentru importul de bunuri, dacă acestea provin din „țări mai puțin ambițioase în politicile climatice”. Astfel, importatorii vor plăti orice diferență între prețul carbonului plătit în țara de producție și prețul certificatelor de carbon din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE. Introducerea acestei taxe este o inițiativă din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, însă vizează companiile, nu cetățenii. 

Totodată, în cadrul ETS2 (al doilea sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii), furnizorii de combustibili pentru clădiri și transport rutier vor trebui să achiziționeze certificate de emisii. Furnizorii ar trebui să fie motivați să investească în tehnologii cu emisii scăzute de carbon, iar numărul total de certificate ar trebui să scadă treptat în timp. 

Măsura ar afecta și cetățeni, fiindcă ar însemna cheltuieli mai mari. Consumatorii ar trebui să fie astfel stimulați să caute alternative cu emisii reduse de carbon. Acest sistem ar urma să fie operațional în 2027.

Totuși, fiecare stat membru va trebui să prezinte un plan prin care să ofere sprijin gospodăriilor pentru accesul la eficiență energetică, mobilitate cu emisii reduse și încălzire cu emisii reduse. Totodată, pentru a diminua impactul negativ, o parte din veniturile obținute din taxarea furnizorilor ar urma să fie folosite pentru sprijinirea gospodăriilor mai vulnerabile, sub formă de compensații. 

Fiecare țară va primi o alocare în acest sens pe baza următoarelor criterii: 

– populația expusă riscului de sărăcie în zonele rurale

– emisiile de CO2 din consumul combustibililor în gospodării 

– procentul de gospodării la risc de sărăcie cu restanțe la facturile de utilități

– populația totală 

– venitul național brut pe cap de locuitor

Pentru România, alocarea s-ar ridica la aproximativ 6,6 miliarde de euro, adică aproape 10% din total. Doar Polonia, Italia, Franța și Spania ar avea alocări mai mari.

Cu toate acestea, până în prezent nu s-a discutat despre introducerea unei taxe directe pentru cetățeni pe baza amprentei de carbon și nici nu s-a indicat în niciun fel că acest lucru ar fi posibil prin regulamentele și măsurile UE menționate în articolul analizat.

CONCLUZIE – Comisia Europeană nu vrea să urmărească ce mănâncă și cum călătorește fiecare cetățean european pentru a introduce o taxă pe amprenta de carbon, ci intenționează să creeze statistici pentru un eșantion reprezentativ, relevante pentru misiunea „Pregătiți pentru 55”. În același timp, în regulament nu se precizează nimic despre amprenta de carbon a persoanelor din UE.  În articol se mai aduce un argument legat de declarațiile făcute în cadrul unui forum din 2022, însă acestea nu au legătură cu regulamentele pe baza cărora au fost elaborate speculațiile sau cu obiectivele UE.