Dezinformări rețele sociale
Data postării: 09.01.2024
www.factual.ro
FALS | Declararea stării de epidemie de rujeolă nu impune obligativitatea vaccinării

În 6 decembrie 2023, Ministerul Sănătății a declarat stare de epidemie cu rujeolă în România, pe fondul creșterii alarmante a cazurilor, mai ales în rândul copiilor, făcând posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă, după cum am mai arătat și într-o verificare anterioară

Ulterior, mai mulți utilizatori ai rețelelor de socializare au indus ideea că există răceli dintotdeauna care se vindecau cu leacuri băbești, iar vaccinul ar fi un pericol pentru populație.

Conform Atlasului de supraveghere al ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control), în ultimele 12 luni, România a fost statul cu cele mai multe cazuri de infecții cu rujeolă din Uniunea Europeană, cu aproape 1000 de îmbolnăviri, în condițiile în care pe locul 2 la număr de cazuri se poziționează Austria, la mare distanță de România, cu 157 de infectări. Multe state, însă, nu înregistrează niciun caz de infectare cu rujeolă, cum ar fi Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia sau Slovenia.

*Sursa: ECDC

Datele furnizate de ECDC sunt din perioada octombrie 2022 – octombrie 2023, întrucât nu există încă informații despre infectările recente, din lunile noiembrie și decembrie 2023. 

Totuși, conform comunicatului de presă al Ministerului Sănătății din 5 decembrie 2023, prin care se anunța starea de epidemie cu rujeolă, autoritățile române transmiteau că există 2000 de cazuri în țara noastră. Așadar, deducem că numărul de cazuri anuale s-a dublat într-un mod alarmant în doar o lună, respectiv noiembrie 2023. 

Institutul Național de Sănătate confirmă datele Uniunii Europene și transmite, într-un buletin informativ din septembrie 2023, că în primele 9 luni ale acestui an au fost înregistrate 932 de noi cazuri de ruejolă, comparativ cu ianuarie – septembrie 2022, în aceeași perioadă de timp, când au fost raportate doar 44 de cazuri. 

Așadar, la doar un an distanță, numărul de noi îmbolnăviri cu ruejolă s-a mărit de mai bine de 20 de ori. Conform aceleiași surse, unele județe au devenit adevărate focare de rujeolă – spre exemplu, dacă în județul Mureș în primele 9 luni din 2022 nu se înregistrase niciun caz de rujeolă, în aceeași perioadă din anul 2023 s-au înregistrat 444 de cazuri. 

În ceea ce privește acoperirea vaccinală în statele europene, România se clasează, din nou, printre ultimele locuri, conform unor date centralizate până în 2021 de același atlas al ECDC. În țara noastră, la finalul lui 2021 se vaccinaseră cu o doză împotriva ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) 86% din populație, respectiv 75% cu două doze. În ambele cazuri, ne plasăm pe penultimul loc în clasamentul european.

*Foto: Acoperirea vaccinală cu două doze

Legătura de cauzalitate între rata vaccinării și numărul mare de cazuri de infectări cu rujeolă este confirmată de Portalul european de informații despre vaccinare, care ne transmite care sunt riscurile infectării cu rujeolă: rujeola este o boală virală extrem de contagioasă care poate fi contractată la orice vârstă și care se poate răspândi pe scară largă. Este o boală gravă care poate duce la complicații (otită, diaree, pneumonie și, rar, encefalită sau panencefalită sclerozantă subacută) ori chiar la deces (rata mortalității fiind de 1-3/1000 cazuri, adică cel puțin unul din 1.000 de copii care fac rujeolă, moare din cauza acestei boli). 

În privința prevenirii îmbolnăvirilor, se specifică faptul că singurul mod de protecție împotriva rujeolei este vaccinarea. Vaccinul ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) este un vaccin combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Vaccinul ROR este sigur și eficace și are foarte puține efecte secundare. Pentru protecția maximă este nevoie de două doze de vaccin. În țările europene, prima doză se administrează la copii cu vârste între 10 și 18 luni. A doua doză se poate administra după cel puțin o lună de la prima doză, conform calendarului național de vaccinare.” 

Aceeași sursă mai transmite că „rujeola se răspândește cu ușurință în rândul persoanelor nevaccinate. Se estimează că o persoană cu rujeolă poate transmite infecția, în medie, la 12-18 persoane neprotejate. Persoanele nevaccinate împotriva rujeolei sau care nu au avut boala sunt expuse la riscul de a lua rujeolă la orice vârstă.”

Organizația Mondială a Sănătății mai transmite că vaccinarea împotriva rujeolei a evitat 56 de milioane de decese între 2000 și 2021, fiind una dintre cele mai contagioase boli din lume, răspândită prin contactul cu secreții nazale sau ale gâtului infectate (tuse sau strănut) sau prin respirarea aerului care a fost respirat de cineva cu rujeolă, iar virusul rămâne activ și contagios în aer sau pe suprafețe infectate timp de până la două ore. Aceeași sursă mai transmite că, înainte de introducerea vaccinului împotriva rujeolei în 1963 și a vaccinării pe scară largă, epidemiile majore au avut loc aproximativ o dată la doi până la trei ani și au cauzat aproximativ 2,6 milioane de decese în fiecare an. Se estimează că 128.000 de persoane au murit din cauza rujeolei în 2021 – majoritatea copii sub vârsta de cinci ani, în ciuda disponibilității unui vaccin sigur și rentabil.

În concluzie, nu se poate problema unei simple răceli în ceea ce privește infecția cu rujeolă, care este o boală extrem de contagioasă care poate fi prevenită doar prin vaccinare și care a fost eradicată în alte state europene prin aceeași metodă.

Mai mult, nu există un tratament specific pentru infecția cu rujeolă, motiv pentru care, în cazuri extreme, poate duce la complicații și chiar la deces. 



 * Foto copertă: pixabay.com

SEO optimized by sem.ro SEO agency.