Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
O artistă din Constanţa a postat pe contul său de Facebook un clip în care sugerează că vaccinul ROR le face rău copiilor cărora le este administrat. Întreabă, retoric, adresându-se medicilor şi autorităţilor sanitare:
„Spuneţi-ne dacă există vreun risc la acei copii care, probabil, în această epidemie au contactat deja virusul şi se află în acea perioadă de incubație de 10-14 zile, o perioadă cam lungă şi, în tot acest timp, mai sunt şi vaccinați, pot păți ceva acei copii? Nu? Ne dați dumneavoastră în scris şi răspundeți pe persoană fizică?”
Este un clip de aproximativ 7 minute, care a strâns, până la momentul acestei verificări, peste 245.000 de vizualizări şi 8.600 de reacţii.
În comentarii, femeia este și mai tranșantă:
„Aşa este, acest ROR mutilează şi distruge pruncii. Cunosc mulţi părinţi ai căror copii au fost nenorociţi pe viaţă… Cum este posibil, copii sănătoşi TUN până la vârsta de 5-6 ani (unii doar ce începuseră un sport de echipă) să rămână legume în pat imediat după ce această otravă le-a fost inoculată???? Cum este posibil, copii de 1 an, care începuseră să meargă în picioare, să facă “la revedere” cu mânuţa, să se joace, să facă tot ce fac normal copiii la vârsta de 1 an şi apoi să rămână legume?”
Ideile că vaccinurile provoacă boli sunt extrem de răspândite şi capătă teren în social media. Un alt mesaj, răspândit tot pe Facebook, sună aşa:
„Copiii nu ar trebui vaccinați la naștere, ci abia după vârsta de doi ani, când se formează creierul și sistemul imunitar, avertizează medicii pediatri. Schema de vaccinare dură din România, cu vaccinuri inutile la nou-născuți, a provocat apariția autismului, ADHD, precum și a nenumărate boli neurologice, autoimune și digestive, despre care nu vorbește nimeni.
În fapt, totul este o afacere, pentru că, în loc de trei doze de vaccin, copiii ar trebui să primească doar una, la doi ani.
Cea mai mare afacere pentru bigfarma este, de departe, producția de vaccinuri. Vaccinuri pentru orice boală, dacă se poate”.
Clipul înregistrat de această femeie vine în contextul în care autoritățile române au decretat epidemie de rujeolă pe teritoriul ţării noastre, după ce s-au înregistrat aproximativ 2.000 de cazuri la nivel naţional, în 29 de judeţe.
Mesajele antivacciniste pe reţelele sociale s-au răspândit în cheia epidemiei de rujeolă şi alimentate de teoriile conspiraţioniste din timpul pandemiei de COVID-19.
Conform Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), vaccinarea după ce un pacient a luat contact cu virusul rujeolic nu este periculoasă.
„Nu este dăunător să faceți vaccinul MMR după ce ați fost expus la rujeolă, oreion sau rubeolă, iar acest lucru poate preveni boala ulterioară.
Dacă primiți vaccinul ROR în 72 de ore de la expunerea inițială la rujeolă, este posibil să obțineți o anumită protecție împotriva bolii sau să aveți o boală mai ușoară. În alte cazuri, vi se poate administra un medicament numit imunoglobulină (IG) în termen de șase zile de la expunerea la rujeolă, pentru a oferi o anumită protecție împotriva bolii sau pentru a avea o boală mai ușoară”.
Pentru oreion şi rubeolă, nu este recomandată vaccinarea post-expunere la virus, dar pentru rujeolă nu este periculoasă, ba chiar poate ajuta.
„Spre deosebire de rujeolă, ROR nu s-a dovedit a fi eficient în prevenirea oreionului sau rubeolei la persoanele deja infectate cu virusul (adică vaccinarea post-expunere nu este recomandată).”
Ştefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford, explică, pentru Factual.ro:
„Vaccinul administrat odată cu expunerea copilului la boală şi practic la risc de infecţie, în perioada de incubaţie a virusului care poate fi de la o săptămână până la, în cazurile cele mai extreme, trei săptămâni, până când apar simptomele rujeolei, nu constituie un pericol suplimentar asupra copilului. Din contră! Dacă vaccinul este administrat în primele şase-şapte zile după expunere şi înainte de apariţia bolii poate ajuta organismul copilului să se lupte cu boala. În niciun caz nu provoacă efecte rele sau secundare! Organismul înainte ca boala să înceapă este expus la virusul inactivat din cadrul vaccinului şi, practic, astfel reuşeşte să îşi dobândească o apărare chiar dacă copilul respectiv este infectat.
Medicul infecţionist Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balş, întăreşte convingerea că eventuala vaccinare în perioada de incubaţie a virusului nu are niciun efect dăunător:
„Faptul că e în perioada de incubaţie nu are nicio importanţă, după cum nu ar avea importanţă nici dacă ar fi trecut prin rujeolă. Sunt persoane care au trecut prin rujeolă. Sigur, pentru ele nu ar trebui să mai existe vaccinarea, dar hai să presupunem că nu şi-au făcut analizele şi că şi-au făcut vaccinul. Categoric că nu se întâmplă nimic din niciun punct de vedere. Până la urmă, vaccinarea are ca efect obţinerea de anticorpi din partea organismului. Faptul că eu am anticorpi anterior nu joacă niciun rol, faptul că sunt în perioada de incubaţie când oricum nu am anticorpi, iarăşi şi cu atât mai mult nu are nicio relevanţă.
Rep.: Indiferent de perioada incubaţiei, că se află în primele zile sau spre finalul perioadei?
Indiferent!”
Vaccinurile au efecte adverse similare cu cele ale oricăror medicamente. Companiile farmaceutice sunt obligate să afișeze efectele secundare adverse, în funcție de gradul de severitate și de frecvența apariției. În cazul vaccinului antirujeolic, efectele adverse sunt:
Vaccinul nu provoacă autism, nici măcar un singur caz nu a fost documentat de-a lungul deceniilor de când acest vaccin există, de nicio instituţie medicală. Drept urmare, este o coincidenţă că unii copii dezvoltă o boală din spectrul autist în perioada în care au fost vaccinaţi.
Dr. Adrian Marinescu:
„Se mai poate întâmpla, exact cum era şi la vaccinarea împotriva SARS-CoV-2: m-a călcat maşina pe trecere şi îmi puneam problema da, m-a călcat maşina pe trecere pentru că eram vaccinat. N-are nicio legătură, mă călca oricum, din păcate, indiferent că eram vaccinat sau nu. Faptul că apare o altă patologie la un moment dat la copilul respectiv, cât timp nu există nicio relaţie de cauzalitate, evident că nu are nicio legătură”.
Fake news-ul conform căruia vaccinul provoacă autism are o istorie, consemnată de OMS:
„Un eșec minor pentru succesul programului de vaccinare împotriva rujeolei a avut loc în 1998, când a fost publicată o lucrare de cercetare frauduloasă în „The Lancet”, care afirmă o legătură între vaccinul ROR și autism, fără nicio dovadă științifică solidă.
Influența acestei lucrări, împreună cu dezinformarea sistemică a grupurilor anti-vaccinare din țările cu venituri mari, a dus la o scădere a ratelor de vaccinare, sub nivelul necesar pentru protecția comunității, ceea ce a provocat o reapariție a cazurilor de rujeolă în Anglia și Țara Galilor, precum și în unrele părți din SUA și Canada.
În 2010, British General Medical Council a hotărât că autorul principal al studiului s-a angajat într-o conduită greșită. Lucrarea a fost retrasă oficial de „The Lancet”, iar autorului său i-a fost interzis să practice medicina”.
În ceea ce priveşte numărul de doze necesare, de-a lungul istoriei, pentru rujeolă, au fost şi vaccinuri care s-au inoculat într-o singură doză, fără rapel. Însă, conform OMS, vaccinul actual are nevoie de o a doua două pentru a creşte nivelul imunităţii pentru aproximativ 15% din populaţie, acel segment care nu capătă protecţie în faţa bolii încă de la prima doză.
Acest fapt este susţinut şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor. Mai multe informaţii despre virusul rujeolic, prevenţia şi tratarea sa pot fi găsite AICI.
Întrebarea retorică a artistei din Constanţa este una tendenţioasă, dat fiind faptul că instituţii la nivel mondial, european şi naţional susţin cu studii medicale că vaccinarea în timpul perioadei de incubaţie a virusului nu prezintă niciun pericol. În plus, afirmaţia ei că sunt copii care sunt „mutilaţi” ori „distruşi” de virus este totalmente FALSĂ.
La fel, este falsă şi afirmaţia conform căreia vaccinul poate provoca autism. Un singur om de ştiinţă a publicat, în 1998, în The Lancet, un studiu care susţinea acest fapt, dar fără argumente științifice solide. Lucrarea sa a fost contrazisă ulterior de autoritățile medicale, a fost retrasă, iar autorului i s-a retras dreptul de practică.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.