Corespondenta Digi24 în Israel, jurnalista Cristina Cileacu, a fost ținta unei dezinformări în masă, după ce o parte din transmisia ei a fost preluată și prezentată drept ”regie”. Jurnalista apare aruncându-se la pământ în timpul transmisiei în direct, în timp ce unii trecători nu fac același lucru. Scena a fost tăiată din calupul întreg de live și interpretată drept regizarea unei situații de pericol, deși echipa TV nu s-ar fi aflat într-o conjunctură de risc (postări trunchiate cu transmisia apar aici, aici, aici și aici).

În clipul video complet, se observă corespondentul televiziunii Digi24 realizează o transmisie în direct din Israel. În momentul în care, pe fondul sonor al transmisiei, se aud sunetul produs de o alarmă antiaeriană și zgomote de bombe care explodează, ziarista se adăposteşte lângă o maşină, se pune pe burtă, şi continuă să transmită de la faţa locului. 

În acelaşi timp, în imaginile filmate se observă, în fundal, o persoană care se adăpostește în spatele unei bănci și o alta care se apropie de bancă, dar rămâne în picioare. Alte persoane se deplasează pe bicicletă, fără să se pună la adăpost. 

Ziarista a fost ironizată, sugerându-se că în transmisia TV a fost mimat gradul de pericol în care ea se afla în momentul respectiv. Fostul prim-ministru Victor Ponta a fost printre primii care au numit jurnalista drept impostoare. Alți utilizatori Facbook au mers mai departe, insinuând că filmarea este regizată, așa cum ar fi făcut televiziunile și cu persoanele decedate în urma pandemiei de covid.

„Penibil, În spate oamenii se plimbă pe biciclete, se relaxează, jurnalista se târăşte pe burtă!”, scrie alt utilizator Facebook.

În urma comentariilor făcute la adresa ei, Cristina Cileacu a răspuns, printr-o postare pe contul de Facebook:

„Am prins un atac când transmiteam live şi am făcut ce se face: ne-am pus la pământ.

Dl asta a ţinut neapărat să ne considere penibili. Îl pot anunţa ce mai zboară spre Israel, m-ar interesa ce ar face când aude alarme şi bombe simultan.

Dar nu se face, sunt un om cu capul pe umeri şi n-aş dori răul cuiva vreodată.

Pentru imagini complete, cu alarme şi bombe incluse, uitaţi-vă la ştirile Digi24. Restul este bla bla de expert în obscuritate şi tupeu”.

În data de 23 octombrie 2023, redacţia postului Digi24 a transmis un punct de vedere oficial, referitor la situaţia în care a fost implicată ziarista Cristina Cileacu:

„În Israel există un protocol potrivit căruia fiecare alarmă aeriană trebuie luată în considerare ca un fapt real, iar în funcție de locul în care te afli trebuie să iei măsuri într-un anumit număr de secunde. Dacă ești în câmp deschis trebuie să te întinzi la pământ. Este ceea ce au făcut colegii noștri surprinși de o astfel de alarmă. Este ceea ce au făcut jurnaliștii de la toate stațiile de televiziune din lume prezenți acolo, este ceea ce au făcut membrii unor delegații oficiale”.

A procedat corect Cristina Cileacu?

Într-un interviu acordat postului de radio rfi.ro, Ionuţ Codreanu, program manager la platforma Active Watch România, consideră despre valul de critici adresate ziaristei DIGI 24 că „subiectul are și o dimensiune comercială, concurențială, pentru că primele materiale critice au apărut pe niște platforme concurente, Știripesurse a fost primul site care a promovat acest moment ca fiind o gafă jurnalistică. Și de aici totul s-a dezvoltat oarecum natural, pentru că discuția nu a fost despre Cristina Cileacu, ci despre încrederea publicului în anumite instituții de presă și au proiectat de fapt propriile percepții deja conturate despre Digi24, despre jurnalista Cristina Cileacu și așa mai departe. În plus, cred că vine și pe un fond mai mai larg. Trăim într-o plină narativă de populism anti-media, nu mai avem încredere în media și acesta a fost prezent. Zilele acestea. Incidentul cu Cristina Cileacu a fost doar un trigger”. 

Într-un articol din Libertatea, patru ziarişti specializaţi în transmiterea ştirilor din zonele în care există conflicte armate spun că modalitatea în care procedat Cristina Cileacu a fost una profesionistă.

„În zonele cu kibbutzuri şi oraşe de lângă Fâşia Gaza, care sunt la aproximativ 3 kilometri de graniţă, ai undeva la 10 secunde să găseşti un adăpost antiaerian şi să te duci acolo sau eşti obligat să te pui pe burtă şi să-ţi acoperi capul. În oraşul Ashkelon, care e undeva la 15-20 de minute de graniţă, ai undeva la 15 secunde, iar în Tel Aviv este doar opțiunea de a merge repede să te adăposteşti fie sub o maşină, fie după o maşină, fie lângă un zid înalt. Ideea e să nu stai în picioare – e o regulă pe care toată lumea o respectă aici şi, evident, trebuie să o respecte şi jurnaliştii”, a declarat pentru libertatea.ro Laurenţiu Rădulescu, corespondent al postului de televiziune Antena 3 CNN.

Însă, pe lângă opiniile ziariştilor din România există şi o serie de protocoale pe care ziariştii care transmit din zone de conflict trebuie să le respecte. Spre exemplu, Centrul Internaţional pentru Jurnalism arată, în cadrul unui webinar, care sunt măsurile de protecţie pe care şi le poate un ziarist pentru a nu fi rănit sau ucis în zonele din care transmite ştirile.

„Într-o zonă de conflict, riscul cel mai imediat pentru un jurnalist îl reprezintă amenințările fizice, a spus Saady. Când riscul fizic este mare, este important să știți când să opriți raportarea și să ajungeți în siguranță”, se arată în preambulul cursului.

De asemenea, organizaţii precum ONU, Medici fără Frontiere, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, Comitetul de Protecţie a Jurnaliştilor etc, au emis ghiduri pentru ziariştii care transmit din zone de conflict.

Potrivit publicaţiei The Guardian, în cadrul conflictului dintre Israel şi gruparea teroristă Hamas din Fâşia Gaza au murit cel puţin 21 de ziarişti. 

Comitetul pentru protecţia Jurnaliştilor a transmis că este vorba despre 17 palestinieni, trei israelieni și un jurnalist libanez.

Spre exemplu, în urma unei explozii a unei rachete trase de armata israeliană au fost răniţi șase ziarişti şi un corespondent Reuters a fost omorât.