O postare video a paginii de Facebook „Cronica Diasporei”, susține că Uniunea Europeană (UE) intenționează să „desproprietărească” populația prin implementarea unei taxe pe cota de carbon. Acest videoclip se bazează pe recomandarea Fondului Monetar Internațional (FMI) de a introduce o astfel de taxă în România.

„Cu cât ne va scumpi viața taxa pe carbon pregătită de Uniunea Europeană pentru locuințe și mașini și recomandată de Fondul Monetar Internațional pentru România? Atenție! Haideți să vedem cum ajungem să nu mai deținem nimic, dar să fim fericiți, după cum ne spunea foarte liniștit conducătorul Forumului Economic Mondial de la Davos, Klaus Schwab. Fondul Monetar Internațional recomandă Guvernului reducerea deficitului bugetar prin introducerea unei taxe pe emisiile de dioxid de carbon în construcții și transporturi, măsură deja pregătită la nivelul Uniunii Europene și care ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2027.”

Creatorul videoclipului susține că introducerea taxei ar duce la creșteri de prețuri generalizate, afectând în special gospodăriile din mediul rural și crescând nivelul de sărăcie al românilor. 

În conținutul videoclipului, prezentarea unor informații veridice alternează cu promovarea unor afirmații neadevărate. Deși unele aspecte pot fi susținute de dovezi, există și segmente în care creatorul conținutului recurge la exagerare, pentru a-și susține punctul de vedere. 

Informații adevărate

1. Uniunea Europeană (UE) utilizează instrumente, inclusiv taxa de carbon și sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) este un instrument important al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În decembrie 2022, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu privind reforma ETS, iar Consiliul a adoptat oficial noua legislație în aprilie 2023. În acest acord se menționează faptul că sistemul separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectorul clădirilor, transportului rutier și combustibililor folosiți în alte domenii va deveni operațional din 2027. 

Până în prezent, mai multe țări din întreaga lume au introdus taxe pe carbon sau sisteme de comercializare a emisiilor de carbon pentru a aborda schimbările climatice și pentru a încuraja reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Unele dintre aceste țări sunt în lista de mai jos:

1. Suedia a introdus una dintre primele taxe de carbon în 1991.
2. Norvegia are un sistem de taxare a emisiilor de carbon și a emisiilor de gaze cu efect de seră din 1991.
3. Finlanda a introdus o taxă de carbon în 1990.
4. Elveția are un sistem de taxare a emisiilor de carbon începând cu 2008.

Franța a introdus o taxă de carbon în 2014, numită Contribution Climat Énergie (CCE).

*Sursă grafic: Our World in Data

2. Fondul Monetar Internațional a recomandat adoptarea unor măsuri de taxare a emisiilor de carbon.

„Fondul Monetar Internațional recomandă Guvernului reducerea deficitului bugetar prin introducerea unei taxe pe emisiile de dioxid de carbon în construcții și transporturi, măsură deja pregătită la nivelul Uniunii Europene și care ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2027.”

În intervalul 29 ianuarie – 1 februarie, o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a fost în București pentru dialog cu autoritățile române. După finalizarea vizitei, conform comunicatului de presă apărut pe site-ul oficial al FMI, se recomandă introducerea unor taxe și reforme, printre care este menționată și o taxă ecologică pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare pe combustibilii fosili.

Prin stabilirea unui preț pe carbon, se urmărește reducerea utilizării combustibililor fosili și promovarea tehnologiilor și practicilor mai puțin poluante (energia regenerabilă, sau transportul sustenabil). Taxele colectate pot fi utilizate pentru finanțarea programelor de adaptare la schimbările climatice, de reducere a emisiilor, de tranziție către o economie mai verde și poate încuraja atitudini și comportamente mai responsabile în ceea ce privește mediul înconjurător.

3. Există îngrijorări legate de posibilele efecte economice și sociale ale unei astfel de taxe, inclusiv impactul asupra gospodăriilor din mediul rural și riscul creșterii nivelului de sărăcie în anumite grupuri sociale. 

„Îngrijorător este faptul că, odată cu aplicarea acestei taxe, conform estimărilor realizate, gospodăriile din mediul rural s-ar găsi în imposibilitatea de a-și achita toate cheltuielile la veniturile actuale.”

Asociația Energia Inteligentă (AEI) este o organizație non-profit care adună specialiști din domenii precum gazele naturale, hidrogenul, energia electrică și eficiența energetică. AEI a realizat o analiză estimativă cu privire la costurile suplimentare pe care le vor plăti românii odată cu introducerea taxei de carbon.

Potrivit analizei, proprietarii de locuințe și mașini vor fi afectați de taxarea emisiilor de carbon. De exemplu, cine are un apartament cu două camere ar putea plăti 800 de lei în plus pe an, iar cei care dețin și o mașină ar achita același preț.

Analiza include și estimări ale emisiilor de CO2 și a taxelor asociate pentru diferite categorii de proprietăți și vehicule. Sunt oferite exemple specifice, precum emisiile de CO2 generate de un apartament de 4 camere sau de o mașină Dacia Logan și taxele estimate în funcție de aceste emisii.

Taxarea emisiilor de carbon ar genera, potrivit analizei, o creștere generală a prețurilor cu aproximativ 10%. Aceasta va afecta nu doar proprietățile și mașinile, ci și alte produse și servicii pe care le consumăm în mod obișnuit.

„În situația în care s-ar aplica taxa de carbon, estimăm că la nivelul populației cheltuielile ar crește cu cca. 8% pentru gospodăriile din mediul urban și cu cca. 10% pentru gospodăriile din mediul rural.

Îngrijorător este faptul că odată cu aplicarea acestei taxe, conform estimărilor realizate, gospodăriile din mediul rural s-ar găsi în imposibilitatea de a-și achita toate cheltuielile la veniturile actuale”.

*Sursă: Asociația Energia Inteligentă

Informații false sau exagerate

1. În videoclip sunt utilizați termeni exagerați precum „psihopați”, „mai marii globaliști păpușari ai planetei” sau „pașaport demonic”, pentru a descrie Uniunea Europeană și FMI, sugerând că aceste entități ar avea un plan ascuns pentru despropietărirea populației. 

„Haideți să vedem cum ne va desproprietări Uniunea Europeană, prin planul globaliștilor cu suprataxarea populației prin introducerea cotei de carbon. Vor introduce atât de multe taxe încât vom renunța singuri la case și mașini. Ca să nu mai vorbim de amenințarea agricultorilor și fermierilor care încearcă să fie mituiți prin renunțarea la afacerile lor și pentru introducerea rapidă a mâncării artificiale produsă de mai marii păpușari globaliști ai planetei”.

2. Afirmațiile privind “desproprietărirea” populației prin introducerea cotei de carbon sunt interpretări alarmiste și nefondate ale impactului unei astfel de taxe. 

„Haideți să vedem cum ne va desproprietari Uniunea Europeană, prin planul globaliștilor cu suprataxarea populației prin introducerea cotei de carbon. Vor introduce atât de multe taxe încât vom renunța singuri la case și mașini.”

Până în acest moment, nu există un plan explicit al Uniunii Europene de suprataxare populației prin cota de carbon. 

Cu toate acestea, Uniunea Europeană a adoptat o serie de politici și măsuri menite să abordeze schimbările climatice, inclusiv sistemul de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră EU Emissions Trading System (EU ETS) și Pactul verde european, care vizează reducerea emisiilor de carbon și tranziția către energii regenerabile. Aceste politici pot implica creșterea costurilor pentru anumite sectoare economice, care se vor reflecta și în prețurile consumatorilor finali pentru unele produse și servicii. Totuși, aceste măsuri sunt mai mult orientate spre încurajarea reducerii emisiilor de carbon și promovarea inovațiilor ecologice decât spre impunerea unor taxe punitive populației.

UE are o variantă a taxei de carbon dar care se aplică mărfurilor venite din afara Uniunii. Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM) este instrumentul UE pentru a pune un preț echitabil carbonului emis în timpul producției de bunuri cu consum intens de carbon care intră în UE și pentru a încuraja producția industrială mai curată în țările din afara UE.

3. Afirmațiile privind natura și utilizarea pașapoartelor digitale sunt speculative și nu sunt sprijinite de dovezi clare sau informații oficiale.

„(…) atunci când se va introduce acel demonic pașaport, portofel digital, cum spun ei, acea aplicație unde vom fi supravegheați secundă cu secundă, non-stop, acolo se va calcula cât ai consumat pe fiecare lună această cotă de CO2 și probabil că vei avea o cotă fix cum avem cote pentru mașini și apartamente și case pe care dacă o depășești, vei fi suprataxat sau ți se va opri practic un anumit consum anumitor unor produse. De exemplu, nu mai poți să consumi energie electrică în plus, nu mai poți să consumi gaz, nu mai poți să consumi apă curentă, orice este posibil. Acești psihopați ne pot impune orice dacă noi continuăm să dormim.”

În concluzie, videoclipul conține atât informații reale, cât și informații exagerate și false despre introducerea taxei de CO2 în România și le interpretează în sens alarmist și conspiraționist.