Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 2 decembrie 2021, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a precizat că discursul recent al omologului său rus, Serghei Lavrov, care a spus că în România și Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive, „este complet eronat”:
„Sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euroatlantic”.
Dacă sistemul antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv și nu este îndreptat împotriva Federației Ruse.
Potrivit Acordului între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, încheiat în 2011, prin care se „reglementează drepturile și obligațiile Părților în privința amplasării unui Sistem de Apărare împotriva Rachetelor Balistice ale Statelor Unite pe teritoriul României în baza Deveselu” (articolul 1, paragraful 1), „părțile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice ale Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare”. (articolul VI, paragraful 2)
Caracterul strict defensiv este regăsit și declarația comună în urma Summitului NATO de la Varșovia din 2016, paragraful 55: „Apărarea anti-rachetă poate completa rolul armelor nucleare în acțiunile de descurajare; aceasta nu poate însă să înlocuiască. Capacitatea este pur defensivă”. În aceeași declarație, la paragraful 59, este subliniat și faptul că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu va submina capacitățile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări provenind din afara spațiului Euro-Atlantic”.
Bogdan Aurescu menționează și carta ONU în sprijinul argumentației sale. Carta ONU este un document semnat în anul 1945 și este tratatul care a stat la baza înființării Organizației Națiunilor Unite. România a fost admisă în ONU zece ani mai târziu. Principiile enunțate în carta ONU sunt generale și nu se referă la strategii punctuale militare, cum ar fi amplasarea scuturilor antirachetă. Totuși, tratatul este prin excelență un legământ al statelor care se obligă să caute aplanarea conflictelor prin metode pașnice și să nu recurgă la forță armată decât ca ultimă soluție. Primul principiu enunțat în cartă este chiar acesta: „Să menţină pacea şi securitatea internațională şi, în acest scop: sa ia măsuri colective eficace pentru prevenirea şi înlăturarea amenințărilor împotriva păcii şi pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor încălcări ale păcii şi să înfăptuiască, prin mijloace paşnice şi în conformitate cu principiile justiţiei şi dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaţiilor cu caracter internaţional care ar putea duce la o încălcare a păcii”.
Afirmația este adevărată. Sistemul antirachetă are caracter pur defensiv și nu este îndreptat împotriva Federației Ruse.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.