Ce verificăm?

Dacă există statistici care spun că mai mult de jumătate dintre tinerii din România își văd viitorul în afara țării.

Verificare

Fundația Friedrich Ebert (FES) România a publicat la începutul anului acesta rezultatele studiului „Tineri în România: 2018-2019”, după ce a aplicat chestionare pe un eșantion de peste 10.000 de tineri cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani. Datele au fost culese la începutul anului 2019. 

Potrivit studiului FES, tinerii iau în calcul posibilitatea de a emigra, dacă viața lor în România nu le oferă rezultatele așteptate, dar nu la fel de mult ca în 2014, potrivit unui alt studiu al aceleiași fundații:

• „Tinerii români tind să fie extrem de încrezători în propriul viitor, însă mai puțin încrezători în viitorul conaționalilor și al țării înseși. Această diferență de perspectivă se datorează în principal ușurinței de a emigra, aceasta fiind considerată de majoritatea respondenților o opțiune bună pentru viitor dacă viața lor în România nu le oferă rezultatele așteptate. Convingerea că emigrația către o țară occidentală ar rezolva probleme civice sau de guvernanță poate alimenta reticența tinerilor români de a participa la viața civică și politică. Mulți tineri români nu sunt încurajați să participe la viața politică sau civică din cauza acestei lipse de atașament față de comunitate. 
• Se pare că există o incidență mare a temerilor în rândul populației de 14 – 29 de ani a țării. Tinerii români par să se teamă în mai mare măsură de aproape orice, comparativ cu tinerii din regiune. Teama cea mai mare este teama de corupție, urmată îndeaproape de teama de sărăcie și de nedreptate socială. Cea mai puternică teamă identificată, teama de corupție, pare să fi fost alimentată și de protestele și mișcările sociale recente împotriva corupției din România.
• Aproximativ 30 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14 – 29 de ani din România par să dorească într-o măsură mai mare sau mai mică să plece din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni. Punctajul este relativ mic pentru regiune și a scăzut substanțial comparativ cu cifrele din 2014, când aproape 60 % dintre tinerii români se gândeau la emigrare. Intențiile de emigrare par să scadă cu vârsta și, deși bărbații și femeile raportează aceeași dorință de a emigra, este semnificativ mai puțin probabil ca femeile să fi făcut planuri sau să fi contactat pe cineva. Pe de altă parte, majoritatea tinerelor românce care intenționează să emigreze au în vedere completarea studiilor, pe când tinerii par a fi interesați mai curând de oportunitățile profesionale.  

Sursa tabel: „Tineri în România: 2018-2019”

• În cea mai mare parte, dorința și planurile de plecare sunt corelate cu sentimentul de sărăcie și lipsa accesului la bunuri de consum. Explicația cea mai probabilă este că mulți tineri români decid că trebuie să plece din țară pentru a avea acces la o viață profesională mai bună. Emigranții mai tineri provin aproape exclusiv din cele mai sărace pături ale societății, pe când cei mai în vârstă tind să se împartă în mod egal între persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și persoane care pleacă pentru scopuri educaționale.”

Un alt studiu al sociologului Dumitru Sandu, profesor la Universitatea Bucuresti,  care a sustinut în luna aprilie 2018 o prezentare pe tema migratiei tinerilor romani, într-o conferință internațională organizată la Bruxelles, spune, într-adevăr, că aproximativ jumătate din tinerii din România se gândesc să plece din țară. 

Potrivit profesorului, „dintr-un sondaj relativ puțin circulat în spațiul românesc” și preluat de el în lucrarea proprie „Romanian migration fields on the move”, 23% din tinerii români intenționează să plece din țară în următorul an, în timp ce aproape jumătate (47%) au de gând să facă asta în următorii cinci ani.

Recent, și Institutul Național de Statistică (INS) a publicat Proiectarea populatiei şcolare a României la orizontul anului 2060 care arată că România ar putea pierde foarte mulți tineri în următoarele decenii din cauza migrației: 19 județe ar urma să pierdă până în 2060 peste 50% din copiii și tinerii din prezent, adică chiar și peste 70.000 de persoane până în 23 de ani.

De altfel, datele INS cu privire la Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2018 şi migraţia internaţională în anul 2017 arată că România continuă să fie o ţară din care pleacă mulți cetățeni, acest fenomen fiind a doua cauză ce determină reducerii populaţiei  ţării.  Soldul  migraţiei  internaţionale  în anul 2017 a  fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 53 mii persoane. Cei mai mulți sunt din grupele de vârstă 20-24 și 25-29 de ani.

Iar, în urmă cu câteva zile pe 15 iulie, a fost publicat și un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu privire la Diaspora românească.

Raportul OCDE arată, printre altele că:

• jumătate dintre românii cu studii universitare plecați în străinătate au locuri de muncă ce nu cer specializare
• în ultimii ani, aproape un sfert dintre românii care trăiesc în țară și-au exprimat dorința de a emigra permanent, dacă ar avea ocazia să se mute în alt stat, procentul acesta fiind unul dintre cele mai mari din estul Europei
• aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 15-24 de ani au declarat că intenționează să părăsească țara.

Aproape jumătate, dar nu mai mult de jumătate.

„Intenția de emigrare este deosebit de ridicată în rândul tinerilor: aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenționează să emigreze. Aceste procente ridicate sunt probabil legate de perspectivele slabe de locuri de muncă pentru tineri, în special pentru cei cu studii superioare. Situația ocupării forței de muncă în România este una dintre principalele cauze ale nivelului mare de intenții de emigrare observat în populație.”

Mai exact: 

„Procentul tinerilor români (15-24 de ani) care intenționează să emigreze este printre cele mai înalte din orice țară din regiune. În România aproape jumătate (48%) dintre tineri declară că intenționează să emigreze, cu un procent mai mare decât cel înregistrat în totalul populației. Aceste intenții foarte ridicate de emigrare sunt probabil legate de perspectivele de angajare a tinerilor. (…) În ansamblu, emigrarea pare a fi una dintre principalele soluții pe care tinerii le aleg să depășească dificultățile economice cu care se confruntă în România.”

Concluzie

Afirmația președintelui USR Dan Barna este adevărată.