Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În urma dezbaterii legate de eficacitatea răspunsurilor guvernamentale în fața pandemiei de SARS-COV-2, președintele a făcut următoarele afirmații în cadrul Forumului Educației Financiare, în 09.06.2022:
„Pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi şi creşterea rapidă a datoriei publice. Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac şi mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţiei”.
Evoluția deficitului bugetar și a datoriei publice a României de-a lungul mandatului actualului președinte.
Conform datelor Eurostat, România a terminat exercițiul financiar din 2019 cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de aprox. 4,3% din PIB. Totuși, acest an nu este semnificativ diferit față de ceilalți ani de mandat ai președintelui: Parlamentul României a menținut constantă, din 2014 până în prezent, o politică bugetară cu deficite (raportate la PIB).
Deficitul bugetar este definit de diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernamentale. Toate guvernele, de-a lungul celor două mandate ale președintelui, au construit bugete cu deficite sau au ajuns să creeze deficite.
În 2015, România se afla într-o situație bună, de deficit sub 1% (respectiv 0,6%), însă în mandatul lui Dacian Cioloș (2016), a reintrat în procedură de deficit (cu o creștere substanțială, de două procente, față de anul anterior).
Potrivit Raportului de țară întocmit de Comisia Europeană, deficitul fiscal rămâne o preocupare. ”Creșterile anterioare ale pensiilor și salariilor, împreună cu veniturile publice scăzute au condus la deficite mari deja înainte de criză”, arată raportul CE. În 2021, deficitul a fost de 7,1% din PIB, în scădere de la 9,3% în 2020.
Cu toate acestea, România nu are cea mai mare medie a deficitelor în perioada 2014-2021, ci se află pe locul 4 (cu o medie de 3,81% din PIB), după Spania (5,21% din PIB), Franța (4,36% din PIB) și Italia (3,9% din PIB).
În ceea ce privește datoria publică (gradul de îndatorare a unei țări), există două metode principale prin care aceasta poate fi scăzută: rambursarea creditelor existente sau creșterea PIB-ului.
Conform aceleiași surse, România a avut o scădere aproximativ constantă din ultimul trimestru al anului 2014, când datoria era de 39,2% din PIB, până în al doilea trimestru al anului 2019, când datoria a ajuns la cea mai mică valoare a perioadei analizate, de 33,8% din PIB. Odată cu al treilea trimestru al anului 2019, datoria a avut o tendință de creștere rapidă și a ajuns, în ultimul trimestru al anului 2021, la valoarea de 48,8% din PIB.
Afirmația președintelui este adevărată. România a avut, în anul 2019, cel mai mare deficit din Uniune și datoria publică a crescut constant odată cu acel an, mai ales în primul an al pandemiei, 2020.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.