Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

28.06.2022

„Pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi şi creşterea rapidă a datoriei publice”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Sursa afirmației: Ziarul Financiar

Adevărat

Context

În urma dezbaterii legate de eficacitatea răspunsurilor guvernamentale în fața pandemiei de SARS-COV-2, președintele a făcut următoarele afirmații în cadrul Forumului Educației Financiare, în 09.06.2022: 

Pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi şi creşterea rapidă a datoriei publice. Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac şi mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţiei”.

Ce verificăm?

Evoluția deficitului bugetar și a datoriei publice a României de-a lungul mandatului actualului președinte.

Verificare

Conform datelor Eurostat, România a terminat exercițiul financiar din 2019 cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de aprox. 4,3% din PIB. Totuși, acest an nu este semnificativ diferit față de ceilalți ani de mandat ai președintelui: Parlamentul României a menținut constantă, din 2014 până în prezent, o politică bugetară cu deficite (raportate la PIB). 

Deficitul bugetar este definit de diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernamentale. Toate guvernele, de-a lungul celor două mandate ale președintelui, au construit bugete cu deficite sau au ajuns să creeze deficite.

În 2015, România se afla într-o situație bună, de deficit sub 1% (respectiv 0,6%), însă în mandatul lui Dacian Cioloș (2016), a reintrat în procedură de deficit (cu o creștere substanțială, de două procente, față de anul anterior).

Potrivit Raportului de țară întocmit de Comisia Europeană, deficitul fiscal rămâne o preocupare. ”Creșterile anterioare ale pensiilor și salariilor, împreună cu veniturile publice scăzute au condus la deficite mari deja înainte de criză”, arată raportul CE. În 2021, deficitul a fost de 7,1% din PIB, în scădere de la 9,3% în 2020. 

Cu toate acestea, România nu are cea mai mare medie a deficitelor în perioada 2014-2021, ci se află pe locul 4 (cu o medie de 3,81% din PIB), după Spania (5,21% din PIB), Franța (4,36% din PIB) și Italia (3,9% din PIB).

În ceea ce privește datoria publică (gradul de îndatorare a unei țări), există două metode principale prin care aceasta poate fi scăzută: rambursarea creditelor existente sau creșterea PIB-ului.

Conform aceleiași surse, România a avut o scădere aproximativ constantă din ultimul trimestru al anului 2014, când datoria era de 39,2% din PIB, până în al doilea trimestru al anului 2019, când datoria a ajuns la cea mai mică valoare a perioadei analizate, de 33,8% din PIB. Odată cu al treilea trimestru al anului 2019, datoria a avut o tendință de creștere rapidă și a ajuns, în ultimul trimestru al anului 2021, la valoarea de 48,8% din PIB. 



Concluzie

Afirmația președintelui este adevărată. România a avut, în anul 2019, cel mai mare deficit din Uniune și datoria publică a crescut constant odată cu acel an, mai ales în primul an al pandemiei, 2020.

© 2022 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.