Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

22.04.2019

„În Constituția noastră nu se spune de MCV. MCV-ul este un regulator inventat de doamna Macovei, care n-are legătură nici cu Tratatul, nici cu Constituția noastră (...)”

Maria Grapini

PSD

Sursa afirmației: RFI România

Fals

Context

La jumătatea lunii aprilie 2019, Parlamentul European a avut în discuție, din nou, situația statului de drept în România. În acest context, în 16 aprilie 2019, europarlamentarul Maria Grapini a declarat că recomandările din Mecanismul de Cooperare și Verificare nu sunt obligatorii pentru România și că:

„În Constituția noastră nu se spune de MCV. MCV-ul este un regulator inventat de doamna Macovei, care n-are legătură nici cu Tratatul, nici cu Constituția noastră (…)

Ce verificăm?

Dacă recomandările din Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare sunt obligatorii și dacă există o legătură între acesta și Constituția României, respectiv Tratatul de aderare.

Verificare

Ce este Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)

Pentru că România urma să adere la Uniunea Europeană și pentru că nu îndeplinea toate condițiile în decembrie 2006, Comisia Europeană a decis stabilirea mecanismului de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupție.

Apoi, România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană în 1 ianuarie 2007, dată la care s-a înființat și mecanismul.

Aflăm de pe site-ul Comisiei Europene că acesta a fost creat ca o măsură tranzitorie, care să evalueze evoluția României și a Bulgariei în domeniul judiciar și al anticorupție, dar și să ofere, pe baza situației reale, recomandări prin care să fie remediate aceste probleme.

„Criteriile de referință pentru România sunt eficacitatea și transparența sistemului judiciar, la anumite instituții-cheie în domenii precum integritatea și lupta împotriva corupției la toate nivelurile și la prevenirea corupției.”

Acesta mecanism verifică punerea în practică a angajamentelor specifice asumate de România în momentul aderării.

Pentru ca obiectivele să fie atinse se fac periodic rapoarte cu privire la progresele făcute. Rapoartele conțin de asemenea recomandări adresate autorităților române și se găsesc AICI.

MCV urmează să își înceteze activitatea specifică în momentul în care România și Bulgaria îndeplinesc condițiile restante și se aliniază la standardele europene cerute pentru ca un stat să fie membru al Uniunii Europene.

 

MCV-ul și Tratatul

Când afirmă că tratatul nu are legătură cu MCV-ul, Maria Grapini nu spune exact la ce tratat se referă. Și UE are multe tratate.

Dar Tratatul de aderare la Uniunea Europeană implică și tratatele fondatoare ale Uniunii Europene. Nu poți fi stat membru al UE fără să le respecți și pe celelalte, comune tuturor statelor membre.

Tratatul are cerințe specifice pentru statul român, iar obiectivele urmărite sunt prevăzute în Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, Anexa IX. Prezentăm, cu titlu de exemplu, aceste prevederi:

 

Angajamente specifice asumate şi cerinţe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din 14 decembrie 2004

Alin. (3)

„Să dezvolte şi să pună în aplicare un plan de acţiune şi o strategie de reformă a sistemului judiciar actualizate şi integrate […]”

Alin. (4)

„Să accelereze considerabil lupta împotriva corupţiei, în special împotriva corupţiei la nivel înalt, prin asigurarea unei aplicări riguroase a legislaţiei anticorupţie şi a independenţei efective a Parchetului Naţional Anticorupţie […]”

Alin (7)

„Să dezvolte şi să pună în aplicare o strategie multianuală coerentă împotriva criminalităţii, care să includă acţiuni concrete pentru a reduce statutul României de ţară de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de persoane […]”

Ori, MCV-ul este cel care verifică și ajută la îndeplinirea acestor angajamente.

 

MCV-ul și Constituția

România și-a asumat reforma în domeniul judiciar și lupta anticorupție prin tratatul de aderare la UE, protocol și anexele acestuia. Statul nostru a fost de acord inclusiv cu Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Art. 148 din Constituție poartă denumirea de Integrarea în Uniunea Europeană, iar alin. (2) stabilește următoarele:

„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

 

Conflictul reprezentanților PSD cu recomandările MCV nu este unul nou.

În anul 2011 a avut loc o situație asemănătoare când 86 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat” au sesizat Curtea Constituțională privind unele modificări de legislație cerute prin recomandările MCV.

În acest caz Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate, explicând că:

„În ceea ce priveşte aceste angajamente, Curtea constată că, prin Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi verificare a progresului realizat de România […] s-a reţinut că au fost identificate de Comisie chestiuni rămase nerezolvate, în special în ceea ce priveşte responsabilizarea şi eficienţa sistemului judiciar” din România.

[…]

Or, calitatea de membru al Uniunii Europene impune statului român obligaţia de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora “Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)”.

 

Ultimul raport MCV

În cadrul ultimului raport MCV, din 13 noiembrie 2018, Comisia Europeană spune că în ianuarie 2017, la evaluarea progreselor de 10 ani de la instituirea MCV se stabiliseră 12 recomandări care, îndeplinite, vor duce la încheierea procesului.

„Prin urmare, recomandările din ianuarie 2017 au fost considerate suficiente pentru încheierea MCV” spune Comisia Europeană, însă – „cu excepția cazului în care evoluția situației ar fi inversat în mod clar sensul progreselor.”

Însă, în raportul de final al anului 2017 s-a constatat o situație diferită, care a fost descrisă în ultimul MCV astfel:

„Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat  riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.”

Această situație faptică a dus la un regres în acest proces, urmând ca în noiembrie 2018 Comisia Europeană să introducă 8 recomandări suplimentare României.

Concluzie

Afirmația Mariei Grapini este falsă. Recomandările MCV sunt obligatorii nu doar prin angajamentele asumate de către România prin Tratatul de aderare, dar o spune și Curtea Constituțională a României prin decizia sa.

Mai mult decât atât, în Constituția României sunt prevăzute aspecte care țin de respectarea tratatelor și reglementărilor europene obligatorii, dar și obligația de a da curs acțiunilor care duc la îndeplinirea acestora.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai multe

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.