Mihai Lasca (deputat, fost membru AUR)
„După legea separării copiilor de părinți, o dată votată în Camera Deputaților de cei 222 de trădători, acum se pregătește în Senatul României, legea adopției de către cuplurile LGBTQ din străinătate !”
Fals
Barometru Factual
Social
Data verificării: 06.06.2023
www.factual.ro
Sursa afirmației: Facebook

Context

În 15 mai 2023, Mihai Lasca, deputat acum neafiliat, ales pe listele partidului AUR, a postat, pe pagina sa de Facebook, un videoclip cu o înregistrare de la un post TV care transmitea live de la un protest discursul cu care Lasca se adresa mulțimii. În descrierea postării, se face trimitere și la un site, ortodoxinfo.ro, de unde Lasca a preluat o parte a informațiilor din declarație:

După legea separării copiilor de părinți, o dată votată în Camera Deputaților de cei 222 de trădători, acum se pregătește în Senatul României, legea adopției de către cuplurile LGBTQ din străinătate !

Astfel se pregătesc să fure copiii din scoli și grădinițe fără ca să le avertizeze părinții și să îi ascundă în centrele – închisori pe care le-au pregătit”.

Ce verificăm?

Ce prevede proiectul de lege la care se face referire.

Verificare

Conform site-ului Camerei Deputaților, respectiv  al Senatului, nu există nicio propunere legislativă din 2023 care să se refere la adopția copiilor de către cuplurile LGBTQ+. 

Ce trebuie să decidă acum România este dacă un regulament propus de UE contravine sau nu legislației naționale. Propunerea de regulament se referă la certificatul de filiație european și încearcă să reglementeze situația copiilor recunoscuți ca fiind parte din familii cu părinți de același sex în alte state, pe tot teritoriul UE.


Regulamentul propus de UE nu a fost, deocamdată, adoptat, ci este în continuare la stadiul de propunere. 

Reprezentanța Comisiei Europene în România a transmis care sunt principalele obiective pe care le pune în vedere pachetul legislativ privind egalitatea, printre care și propunerea de regulament de care am vorbit mai sus.

Printre principalele elemente ale propunerii se numără: 

  • stabilirea competenței (care instanță are abilitatea de a decide asupra filiației copilului);
  • stabilirea legii aplicabile (de obicei, legea statului în care își are reședința persoana care dă naștere unui copil);
  • norme privind recunoașterea filiației (recunoașterea hotărârilor judecătorești și a actelor autentice care stabilesc filiația; filiația stabilită într-un stat membru ar trebui recunoscută în toate celelalte state membre, fără să se urmeze o procedură specială în acest sens);
  • crearea unui certificat european voluntar de filiație (copiii/părinții pot solicita un astfel de certificat din partea statului membru care a stabilit filiația; prin acest certificat, se va putea dovedi relația de filiație în toate celelalte state membre). 

Cu alte cuvinte, la fel ca în cazul copiilor din familii tradiționale, certificatul care atestă maternitatea și/sau paternitatea (fie el de naștere sau de adopție) va trebui recunoscut unanim, în toată Uniunea Europeană, indiferent care este țara membră emitentă.

Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată în unanimitate de către Consiliu, după consultarea Parlamentului European (lucru care nu s-a întâmplat încă). 

De ce ne cere UE părerea?

Documentul realizat la nivelul Comisiei Europene în 2022 (în fapt, o propunere de Regulament) a fost trimis Parlamentului României printr-o procedură numită „testul subsidiarității”, care este definită de Regulamentul Camerei Deputaților (art. 164, lit. c)) ca „procedura prin care Camera Deputaţilor examinează şi evaluează proiectele de acte legislative sau acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene din punctul de vedere al fondului reglementării şi implicaţiilor acestora sau procedura prin care Camera Deputaţilor evaluează modul în care proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, în temeiul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat TUE [n. red.: Tratatul Uniunii Europene] şi TFUE [n. red.: Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene]”. 

Practic, Parlamentele statelor membre (nu doar României) sunt îndreptățite să spună dacă această propunere e oportună sau nu și dacă poate fi integrată în dreptul intern al fiecărui stat.

Această propunere de document a fost deja respinsă de Ungaria. Ungaria este cunoscută drept un stat care promovează legislație împotriva cuplurilor LGBTQ+, iar Comisia Europeană a reacționat ferm, în iulie 2022, când un proiect de lege al Parlamentului de la Budapesta viza interzicerea transmiterii de informații despre egalitatea de gen către copii.

Și Italia a respins propunerea de regulament – în martie 2023, Comisia de Politici Europene din Senatul Italiei a votat împotriva propunerii de regulament care prevede crearea unui certificat european de filiație, la propunerea Partidului Frații Italiei, care are o ideologie conservatoare, de extremă dreapta și care este condus de Giorgia Meloni, actualul prim-ministru al Italiei. 

Concluzie

Declarațiile lui Mihai Lasca sunt false. Nu există niciun proiect de lege care să reglementeze adopția copiilor de către cuplurile LGBTQ+. Există doar o propunere de document european care este supus avizului Camerei Deputaților, prin hotărâre, pentru a se verifica dacă o asemenea reglementare europeană ar contraveni dreptului național din România.

*Foto copertă: Pixabay.com

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.