Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

07.06.2021

„[...] Am avut o cifră mare [de migranți], comparativ cu anii trecuți.”

Pavel Popescu

PNL

Sursa afirmației: Antena 3, minutul 54:16

Trunchiat

Context

În urma unui conflict la Timișoara între 2 grupuri de afghani, deputatul PNL Pavel Popescu a declarat pe 21 aprilie 2021: 

„[…] acești migranți nu vor să rămână în România și vor să părăsească granița […] dar în momentul în care am avut o astfel de cifră mare, comparativ cu anii trecuți, de migranți, avem o dificultate în a-i manageria”. 

Ce verificăm?

Dacă numărul străinilor care tranzitează sau stau pentru scurt timp în România a crescut față de anii trecuți.

Verificare

Uniunea Europeană definește migranții ca cetățeni care sunt în afara teritoriului/ statului de care aparțin și sunt rezidenți într-o țară străină de mai bine de un an, indiferent de cauză sau de metoda de migrare. Definiția nu include mobilitatea în spațiul Uniunii, iar cei care călătoresc în scop turistic sau profesional, nu sunt considerați migranți, cu excepția celor care merg la muncă sezonieră care pot fi incluși în categoria de migranți pe termen scurt. 

Agenția ONU pentru Refugiați în România (UNHCR) explică diferența dintre refugiați și migranți și când se folosesc acești doi termeni. Primul, în cazul în care cetățenii fug de război/ persecuție, peste o graniță internațională. Al doilea, atunci când motivele mutării dintr-o țară în alta nu sunt cele menționate de definiția legală a unui refugiat, în Convenția de la Geneva. Așadar, cetățenii care ajung pe teritoriul României, așa cum este cazul celor din Timișoara, pot fi și refugiați și migranți, în funcție de motivul deplasării lor. 

În România, nu există o diferențiere legală care să evidențieze termenul de migrant. Considerând contextul în care Pavel Popescu a folosit termenul – referindu-se la un incident între 2 grupuri de afghani – străini ar putea fi termenul cel mai potrivit și cel la care vom face referire în această verificare. 

Conform OUG 194/ 2002 (republicată), străinii sunt persoane care nu au „[…] cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene”. 

Migranții la care face referire Pavel Popescu se încadrează în categoria străinilor care „[…] posedă orice autorizație care conferă titularului drept de tranzit ori de ședere pe teritoriul României”, conform OUG-ului. 

Cu alte cuvinte, verificăm dacă numărul străinilor cu drept de tranzit  a crescut față de ultimii ani, dar ne uităm și la numărul vizelor de ședere. Pentru că declarația nu este îndeajuns de specifică, vom analiza și numărul celor care cer azil, să vedem dacă, într-adevăr, avem o dificultate, din cauza numărului mare, în a manageria acești cetățeni. 

Viza de tranzit, conform Ministerului Afacerilor Externe, permite intrarea pe teritoriul României, în scopul tranzitului, dar nu poate depăși mai mult de 5 zile. 

Într-un răspuns la o cerere în baza Legii 544/2001, Ministerul ne-a transmis numărul de vize acordate, defalcat, în ultimii 6 ani. Numărul de vize în scop de tranzit aeroportuar a fost același în fiecare an – cu excepția anilor 2017 și 2018, când nu s-a acordat nicio viză de acest tip. În ceea ce privește numărul vizelor de tranzit,  2020 înregistrează cel mai mic număr din ultimii 6 ani, așa cum reiese din graficul de mai jos:

Analizele activității Inspectoratului General pentru Imigrări, ne oferă informații comparative. 

În raportul activității pentru anul 2020, numărul cererilor de viză – de lungă și scurtă durată adunate -, între 2020 și 2019, e mai mic cu 41.2% (9092 în 2020 și 15.470 în 2019). Dacă ne referim doar la vize de scurtă durată, au fost înregistrate de 5 ori mai puține cereri în 2020, comparativ cu 2019 (1003 față de 5832). 

Dacă ne uităm puțin mai în spate, la nivel total, numărul cererilor arată așa: 15.284 (2018), 16.103 (2017), 14.864 (2016) și 13.487 (2015). Dacă avem în vedere strict  numărul de vize de scurtă durată, numărul cererilor nu arată diferit: 3247 (2018), 4886 (2017), 3826 (2016), 2857 (2015). Cu mențiunea că, pentru 2016 și 2015, sunt date doar despre cele soluționate (o marjă de 2000-3000, din numărul total înregistrat, fiind în curs de validare pentru următorul an). 

Numărul cererilor de azil, într-adevăr, a crescut considerabil în anul 2020, după cum arată raportul activității Inspectoratului General pentru Imigrări:

Concluzie

Afirmația este trunchiată. Numărul vizelor de tranzit, a celor de lungă și scurtă ședere au scăzut comparativ cu ceilalți ani. Chiar dacă numărul cererilor de azil înregistrate în 2020 este cel mai mare din ultimii șase ani, aceștia sunt străini care doresc să rămână în statul român, motiv pentru care solicită protectorat din partea acestuia, ceea ce îi diferențiază față de „migranții” la care face referire Paul Popescu în declarația sa. 

© 2021 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.