Raluca Turcan (PNL, ministra Culturii)
„În momentul de față, nu există în Parlament niciun proiect care să prevadă creșterea obligatorie a vârstei de pensionare și nici în PNRR nu există acest lucru”.
Trunchiat
Barometru Factual
Social
Data verificării: 31.03.2023
www.factual.ro
Sursa afirmației: B1TV (min. 1:07)

Context

În 14 martie 2023, Raluca Turcan, fost ministru al Muncii și actual deputat PNL, într-un interviu pentru B1TV, a declarat:

„Afirmația mea rămâne în picioare: e un fake news creat de PSD, pe care PSD se așteaptă probabil tot el să-l rezolve, pentru că, în momentul de față, nu există în Parlament niciun proiect care să prevadă creșterea obligatorie a vârstei de pensionare și nici în PNRR nu există obligativitatea creșterii vârstei de pensionare.”

Declarația vine ca reacție la afirmațiile lui Paul Stănescu, senator PSD și secretar general al aceluiași partid, care anterior spusese că PSD se va opune oricărei inițiative de creștere a vârstei de pensionare.

Ce verificăm?

Contextul dezbaterilor din jurul creșterii vârstei de pensionare și ce spune cadrul normativ actual.

Verificare

În momentul de față, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabilește o vârstă de standard de pensionare de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei

În plus, legea prevede un stagiu minim de cotizare de 15 ani și un stagiu complet de 35 de ani, indiferent de sex. Conform Casei Naționale de Pensii Publice, stagiul de cotizare este definit ca perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii. 

Vârstele de pensionare de mai sus nu se aplică în prezent, pentru că legea prevede o eșalonare. În momentul de față, femeile se pensionează de fapt la 62 de ani, însă până în 2030, vârsta de pensionare va crește la 63 de ani. 

În tabel, coloana 1 reprezintă luna angajării, coloana 2 reprezintă luna pensionării, iar coloana 3 reprezintă vârsta pensionării la femei, care atinge maximul de 63 de ani în ianuarie 2030.

Pentru bărbați, vârsta legală de pensionare este 65 de ani, atât în prezent, cât și în prevederile legislative aplicabile până în 2030.

În Planul Național de Redresare și Reziliență, în Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma pensiilor, se prevede, printre altele, adoptarea unei legislații noi a pensiilor care să intre în vigoare până cel târziu la sfârșitul trimestrului I al anului 2023, care să prevadă, printre altele:

  • „reducerea semnificativă a posibilităților de pensionare anticipată, introducerea unor stimulente pentru extinderea vieții profesionale și pentru creșterea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață și egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
  • revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv; – stimulente pentru amânarea pensionării;
  • creșterea adecvării pensiilor minime și mai mici, în special pentru cele sub pragul sărăciei;
  • asigurarea viabilității financiare a Pilonului II al sistemului de pensii prin creșterea contribuțiilor la acest pilon de pensii”
  • (PNRR, C8, pag. 90)

Ca atare, Planul – propus de România și agreat cu Uniunea Europeană – prevede în mod clar egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani, până în 2035. Acest lucru înseamnă o creștere a vârstei de pensionare pentru femei de la 63 de ani, la cât va ajunge în 2030, potrivit legislației în vigoare. Chiar dacă PNRR-ul nu reprezintă în sine un cadru legislativ, România trebuie să îndeplinească țintele și jaloanele la care s-a angajat, altfel nu va primi banii europeni. Despre cum funcționează acest lucru am detaliat în această verificare.

Tot în PNRR se specifică și motivul pentru care este nevoie de egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei: 

„Prin egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați în timp disparitățile de gen la nivelul pensiilor se vor diminua considerabil. De asemenea, reforma va contribui la creșterea duratei medii a vieții profesionale, diminuarea impedimentelor ocupării lucrătorilor vârstnici, instituționalizarea unor abordări manageriale care să țină seama de vârstă și de gen și să încurajeze incluziunea în muncă a persoanelor vârstnice”. (PNRR, C8, pag. 92)

Conform site-ului Camerei Deputaților și al Senatului, există mai multe inițiative legislative sau proiecte de lege care au ca obiect modificare Legii pensiilor, însă niciuna nu prevede creșterea vârstei de pensionare, așa cum prevede PNRR.

Există, totuși, un proiect de lege mai vechi, depus de Guvern din 2021, promovat chiar de Raluca Turcan, ministrul Muncii și membră în Guvernul Cîțu la acea vreme, care prevede posibilitatea ca, la cerere, angajații să se poată pensiona la 70 de ani. Textul de lege nu prevede o obligativitate în acest sens, ci doar permite optarea pentru acest lucru. Legea a fost adoptată de Senat în septembrie 2021, însă nici până azi Camera Deputaților, cameră decizională, nu s-a pronunțat asupra ei. 

Dezbaterea publică din jurul acestui subiect a reapărut în contextul în care, la începutul lunii martie 2023, legea a ajuns în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, dar și în contextul prevederilor din PNRR privind egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei și bărbați.

Concluzie

Afirmațiile Ralucăi Turcan sunt trunchiate. Deși nu există un proiect de lege care să prevadă expres creșterea vârstei de pensionare în mod obligatoriu, în PNRR se specifică în mod clar că femeile vor trebui să se pensioneze tot la 65 de ani, ca și bărbații, până în 2035. Acest lucru înseamnă o creștere a vârstei de pensionare cu 2 ani pentru femei, dacă luăm în calcul creșterile deja legiferate (sau cu 3 ani, dacă luăm în calcul momentul de față).

*Foto copertă: Raluca Turcan la o acțiune de 8 Martie / preluare Facebook

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.