Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual
Candidat la alegerile europarlamentare
*A candidat la alegerile europarlamentare

16.05.2019

„Aduceți-vă aminte cât se vorbea de amnistie și grațiere, iar Tăriceanu a spus «nu, nu avem nevoie de amnistie»”.

Renate Weber

ALDE

Sursa afirmației: Hotnews

Trunchiat

Context

În 13 mai 2019, Renate Weber – eurodeputat și candidat la alegerile europarlamentare din partea ALDE Renate Weber – a făcut următoarea declarație:

„Aduceți-vă aminte cât se vorbea de amnistie și grațiere, iar Tăriceanu a spus <nu, nu avem nevoie de amnistie>, lucru cu care sunt de acord”.

Ce verificăm?

Poziția președintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu cu privire la amnistie.

Verificare

Pe parcursul anului 2018, președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a trecut de la refuzul de a vorbi despre o ordonanță de urgență pe tema amnistiei și grațieii, la a spune că ar putea fi justificată o astfel de măsură, până la a se poziționa clar împotriva acesteia. Facem o cronologie a declarațiilor sale notate în presă.

 

La jumătatea anului 2018 nu nega posibilitatea amnistiei și grațierii.

„Primul lucru pe care vreau să îl remarc este că această idee a unei amnistii şi a unei graţieri nu ar fi de neconceput. De ce? S-a mai făcut în România, e adevărat, cu foarte mulţi ani în urmă, 2002 sau 2003. O astfel de măsură trebuie analizată dacă este oportună sau nu. (…)  Eu pot să garantez ce se întâmplă peste un an sau peste doi ani? Acest subiect nu există. Preşedintele american face aceste gesturi periodic – graţiază. Şi în România s-a mai întâmplat, nu cred că este un subiect tabu. (…) Nici amnistia, nici graţierea nu este un subiect de discuţie (la momentul respectiv – n.r).”

 

Și în august Călin Popescu Tăriceanu a evitat să vorbească despre oportunitatea unei ordonanțe de urgență pentru amnistie și grațiere, explicând în schimb că ar fi utilă ordonanța privind revizuirea sentințelor judecătorești.

„Sigur că problema amnistiei nu este o problemă nouă, este un instrument juridic care se utilizează în mod frecvent, s-a utilizat și în România, și în străinătate. În momentul în care constați că, datorită unor deficiențe legislative, deficiențe de aplicare a legii, a unor încălcări grave se petrec abuzuri în baza cărora, probabil, oameni nevinovați au ajuns să fie condamnați, îți pui problema cum remediezi aceste lucruri. Am văzut din partea ministrului Justiției o inițiativă pe care am salutat-o, și anume un proiect de OUG care să permită revizuirea tuturor hotărârilor judecătorești care s-au bazat pe ascultarea ilegală de telefoane și a utilizării protocoalelor în faza de urmărire penală și, probabil, de judecată (…) Aici este o mare problemă pe care ministrul Toader încearcă să o rezolve, dând posibilitatea tuturor celor care se consideră nedreptățiți, afectați de existenața acestui sistem de ascultare a telefoanelor, de protocoalele ilegale, cred că aceasta este o măsură prin care sper să putem rezolva o bună parte din aceste cazuri și să dăm posibitatea tuturor să aibă un proces corect. Chiar și o persoană care este vinovată are dreptul la un proces corect. Cred că măsura propusă de minstru este extrem de necesară.”

 

În septembrie părea „pentru”, deși nega în continuare că ar exista aceste discuții în coaliție.

„Nu trebuie să fie un subiect tabu. Având în vedere gravele excese şi abuzuri care s-au petrecut în trecut la nivelul DNA, prin care procedurile judiciare au fost grav viciate, având în vedere că multe din anchetele care s-au făcut de către Parchete s-au făcut pe baza ascultărilor telefonice ilegale, pe baza protocoalelor secrete ilegale şi neconstituţionale, sigur că se impune o măsură – aş spune – mai degrabă reparatorie. Nu ştiu cum să o definesc altfel, pentru că nu avem posibilitatea noi, ca Legislativ, să ştim care sunt procesele în care au fost condamnaţi vinovaţi şi nevinovaţi. Şi atunci, sigur că în aceste situaţii, una dintre măsuri poate să fie o măsură de amnistie sau graţiere, dar nu am hotărât acest lucru. Şi din această perspectivă, cred că cel mai avizat ar fi ministrul Justiţiei să propună o soluţie.”

 

În noiembrie 2018, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat, pentru prima dată clar, că se va opune unei inițiative pentru amnistie și grațiere, explicând că dacă o va susține va fi acuzat că o face în interes propriu. Declarația venea la câteva ore după ce presa a anunțat că DNA a deschis un dosar penal pe numele său și a cerut Senatului ridicarea imunității.

„Eu nu pot să fiu de acord cu ideea că deciziile politice la care am un rol important sunt decizii care ar putea să mă favorizeze în așa fel încât să-mi creeze o vulnerabilitate în spațiul public. Știți foarte bine că în politică lucrăm nu cu realități, ci cu percepții. Percepția în legătură cu o astfel de decizie ar fi defavorabilă: Uite ce fac politicienii! Politicieni se scapă pe ei de justiție!. Deci, acesta este motivul pentru care eu m-am opus și vă spun că și în continuare mă voi opune, mai ales în condițiile actuale. Cu atât mai mult în condițiile actuale nu pot să fiu de acord ca o astfel de decizie să se ia, pentru că voi fi acuzat că fac politică în interes propriu. Sunt împotrivă și v-am explicat de ce. Există și alte modalități. (…)”

 

A reluat ideea și în ziua următoare.

E foarte greu de făcut o selecţie unde a fost corect şi unde nu a fost corect şi atunci o astfel de măsură de amnistie şi graţiere, inclusiv, s-ar justifica. Dar eu nu pot să spun mai mult decât atât pentru că în momentul în care mi se deschide un astfel de dosar atunci în mod evident cei care mă privesc ar spune <Tăriceanu este direct interesat pentru că este vizat de un dosar de care încearcă să scape>, iar eu vreau să demonstrez că toate acuzaţiile sunt false.

 

Iar la finalul lunii noiembrie spusese că deja s-a pronunțat pe acest subiect, și nu va mai relua declarațiile.

„Noi nu vorbim de asta, dar cineva vă împinge de la spate sau nu știu… și ridicați această problemă. Deci noi nu ridicăm această problemă, dar o ridicați voi. Deci nu știu ce să vă răspund. M-am pronunțat de mai multe ori și nu vreau să mai reiau subiectul!”

 

O afirmație puțin confuzantă a venit, însă, la finalul anului, când presa a concluzionat în urma mesajului lui Tăriceanu transmis la Consiliul Naţional al PSD că acesta ar fi de acord cu amnistia şi graţierea. Totuși, având în vedere poziționările anterioare, ar putea fi interpretat că președintele Senatului este de acord cu o soluție în acest sens, cum ar fi ordonanța privind revizuirea sentințelor judecătorești, nu neaparăt cu amnistia.

„Miile de români au fost victime ale unităților de elită ale DNA. Noi putem să ne apărăm, dar pe ei cine îi apără? Ce e de făcut, închidem ochii și ne prefacem că aceste abuzuri nu există? Evident că nu. Nu neg necesitatea unei societăți curate, bazate pe meritocrație. România trebuie vindecată de nedreptăți și abuzuri, trebuie să înceapă să se uite înainte și mai puțin înapoi. (…) S-a ajuns în ultimul ceas în care se pot așeza la masă, putere și opoziție, parlament și guvern, președinte și societate civilă, pentru a hotărî măsurile care trebuie luate pentru ca abuzurile să nu mai fie posibile, pentru ca justiția să devină accesibilă oricui, iar nedreptățile îndreptate. Dacă ei nu vor să o facă, o putem face noi. Datorăm asta miilor de familii pe care sistemul le-a abuzat. Trebuie să existe un moment zero, să tragem o linie și să o luăm de la capăt.”

Concluzie

Afirmațiile făcut de Renate Weber sunt trunchiate. Călin Popescu Tăriceanu s-a poziționat împotriva amnistiei abia după ce DNA a deschis un dosar penal pe numele său, părând că a făcut asta pentru a împiedica acuzațiile că ar susține-o în interes propriu. Nu a afirmat niciodată că nu avem nevoie de amnistie până la acel moment. Plus că președintele Senatului a lăsat impresia că este de acord cu o soluție similară.

 

Ultimele Fact Check-uri

© 2019 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.