Ce verificăm?

Ce condiții îndeplinește în acest moment România vis-a vis de cerințele pentru aderarea la zona euro.

Verificare

Conform Art.140 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (pag. C 202/108), la fiecare doi ani sau la solicitarea unui statut membru, Comisia și Banca Centrală Europeană –BCE, prezintă Consiliului un raport privind progresele statelor membre care fac obiectul unei derogări, adică nu au aderat încă la moneda euro, dar care își doresc pentru viitor. Pe lângă România, se mai află Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia (un caz special).

Este urmărită evoluția legislației naționale în raport cu statutului Băncii Naționale, în cazul României a BNR, pentru a fi corespunzătoare cu tratatele și cu statutul Sistemului European al Băncilor Centrale – SEBC și al BCE.

Pe lângă legislație, conform Tratatului, rapoartele analizează și:

Cum stă România la aceste capitole:

1. Rata anuală a inflației

Rata anuală a inflației în funcție de Indicile Prețurilor de Consum, conform ultimului raport asupra inflației elaborat de Banca Națională a României în 8 august 2018, oferă pentru perioada decembrie 2018 – decembrie 2019, valori între 3.5% și 2.7% – o temperare semnificativă datorată reducerii semnificative a contribuției inflaționiste.  Pentru 2020, aceasta este previzionată a se plasa la valoarea de 2.8%. Institutul Național de Statistică, în ultimul raport publicat în august 2018, anunța rata anuală a inflației, în funcție de IPC, de 4.3%.

Într-un alt studiu al BNR (august 2018), rata anuală a inflației pe zona euro este prognozată pentru 2018 a se plasa la 1.7%, iar pentru 2019 la 1.6%, situându-se sub nivelul reper de 2% vizat de Banca Centrală Europeană.

2. Deficit public

România a înregistrat un deficit bugetar de 2.9% din PIB în 2017 conform EUROSTAT, doar Portugalia depășindu-ne cu 3.0%. În data de 06 august, Ministerului Finanțelor Publice, anunța că își propune la rectificarea bugetară un deficit bugetar de doar 2.97% din PIB (menținându-se astfel și angajamentul de la începutul anului 2018).  Potrivit Pactului Fiscal European, România trebuie să se încadreze într-un deficit de maxim 3%.

Datoria publică, conform datelor BNR, datoria externă pe termen lung a României a scăzut la 66902 milioane euro (la 30.06.2018), față de trimestrul 1 al anului când era de 68549 milioane de euro. Momentan România are o pondere de 36.8% din PIB, comparativ mică cu alte state din UE.

3. Stabilitatea cursului de schimb

Stabilitatea cursului de schimb – Banca Națională consideră că există o relativă creștere a fluctuațiilor cursului de schimb valutar în Trimestrul 2 din 2018, urmată de o ușoară tendință de apreciere a leului față de moneda euro, în linie cu evoluțiile din regiune (august 2018).

4. Rata dobânzilor pe termen lung

Rata dobânzilor pe termen lung, conform Raportului de convergență din mai 2018 al Băncii Centrale Europene, între aprilie 2017 și martie 2018, ratele s-au situat în medie la 4.01%, valoare superioară celei de referință de 3.2%.

5. Independența BNR

Independența BNR, conform raportului de convergență al Comisiei Europene (mai 2018), legislația din România nu este încă pe deplin conformă cu Art. 131 din Tratatul European, existând încă imperfecțiuni cu privire la independența BNR. De exemplu, în actuala lege a BNR se prevede participarea ministrului de finanțe sau a unui secretar de stat în cadrul ședințelor Consiliului de Administrație al BNR, putând exista posibilitatea ca participarea acestora să influențeze votul și deciziile Consiliului.

Recomandări ale Băncii Centrale Europene, mai 2018:

• În privința ratei medii anuale a inflației – există preocupări serioase referitoare la sustenabilitatea convergenței inflației în România pe termen mai îndelungat. Pentru a evita acumularea unor presiuni excesive asupra prețurilor și manifestarea unor dezechilibre macroeconomice, procesul de recuperare a decalajelor trebuie sprijinit de politici adecvate.

• Deficitul bugetar și datoria publică – previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2018 relevă faptul că România nu își va fi îndeplinit obiectivul pe termen mediu (începând cu anul 2016) și există riscul unei devieri semnificative în raport cu cerințele componentei preventive în anii 2018 și 2019. Totodată, se estimează că implementarea măsurilor de relaxare fiscală anunțate va conduce, în anul 2018, la depășirea plafonului de 3% din PIB aplicabil deficitului bugetar și la plasarea datoriei publice pe o tendință ascendentă.

• Cursul de schimb al leului românesc în raport cu euro a manifestat, în medie, un grad relativ înalt de volatilitate în perioada de referință.

• În România, ratele dobânzilor pe termen lung s-au plasat pe un trend descrescător începând cu anul 2009, ratele medii pe 12 luni scăzând de la aproape 10% la un nivel de aproximativ 4%.

De aceea, sunt necesare măsuri în multiple domenii care să vizeze ameliorarea mediului de afaceri și a celui instituțional, sporirea investițiilor și concurenței pe piețele de bunuri și servicii, scăderea gradului semnificativ de necorelare între competențele forței de muncă și cerințele pieței și reducerea deficitelor de forță de muncă, precum și îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice și a sistemului judiciar. De asemenea, România trebuie să întreprindă eforturi semnificative pentru majorarea ratei scăzute de absorbție a fondurilor europene. Pentru a stimula pe mai departe încrederea în sistemul financiar, autoritățile naționale competente ar trebui să continue să-și îmbunătățească practicile de supraveghere, printre altele, prin respectarea recomandărilor aplicabile adresate de organismele europene și internaționale relevante și printr-o colaborare strânsă cu alte autorități de supraveghere din statele membre ale UE în cadrul colegiilor de supraveghere.

Legislația românească nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem. România este stat membru al UE care face obiectul unei derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute în articolul 131 din Tratat.

Concluzia Raportului Comisiei Europene (mai 2018), este că în privința compatibilității legislative și a criteriilor de convergență, în august 2018, România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro.

La capitolul neîndepliniri se numără:

• legislația BNR – nu este pe deplin compatibilă;
• criteriul stabilității prețurilor;
• fluctuația ratei de schimb;
• criteriul convergenței pe termen lung a ratei dobânzilor;
• plus alți factori adiționali monitorizați: evoluția balanței de plăți și integrarea piețelor; balanța externă sed eteriorează progresiv din 2015 incoace, devenind negativă pentru prima dată în ultimii 5 ani.    

„Romania performs worse than most euro-area Member States.”

Singurul criteriu îndeplinit privește finanțele publice, în special datoria publică.

(click pe imagine pentru mărire)

Sursa graficului de mai sus – aici.

Concluzie

Afirmația lui Siegfried Mureșan privind faptul că România nu ar îndeplini decât unul dintre criteriile de convergență pentru aderarea la zona Euro este adevărată. Condiția datoriei publice sub 60% din PIB este îndeplinită și momentan, și angajamentul privind deficitul structural sub 3% pare a fi menținut, însă există un mare risc și ca această condiție să se deterioreze în condițiile valului de măsuri economice luate în prezent de către Guvern.

De altfel, după cum am arătat într-o analiză precedentă din februarie 2018, această problemă pare să se acutizeze de ceva vreme.