Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Pe 8 februarie 2019, Guvernul a transmis către Parlament, cu o întârziere de aproape trei luni, proiectul legii
bugetului de stat. În acest context, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a declarat pe 12 februarie:
“Bugetul Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ajunge anul acesta la 4,84% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă o creștere istorică. Bugetul pentru investiții a crescut cu 84%, ceea ce înseamnă că există bani pentru achiziționarea de aparatură medicală și pentru renovarea spitalelor care necesită acest lucru”.
Ne uităm la evoluția bugetului alocat pentru sănătate, ca procent din PIB pentru ultimii ani pentru a vedea dacă propunerea pentru 2019 poate fi considerată „o creștere istorică” dar și la bugetul pentru investiții.
De principiu, principalele bugete alocate sănătății se regăsesc în sumele revenite Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Tehnic vorbind, această simplificare este una care exclude o sumedenie de alte alocări – o serie de spitale, de exemplu, sunt în subordinea autorităților locale (ceea ce înseamnă că pentru a ne pronunța cu acuratețe asupra sumelor alocate pentru sănătate ar trebui să așteptăm și aceste bugete care vor fi aprobate ulterior); de asemenea, o serie de ministere au la rândul lor sume alocate pentru sănătate (de exemplu, Ministerul Apărării, care are încă niște spitale militare în subordine); totodată, Ministerul Sănătății nu are un buget dedicat totalmente cheltuielilor din acest domeniu, efectuând și plăți în domenii. Mai trebuie să precizăm și că o serie de bani din bugetul ministerului pe care îl conduce nu vin din bugetul de stat.
Ne putem plasa însă, cu toate aceste precizări, și în contextul descris de Sorina Pintea. Așadar, haideți să vedem alocările pentru Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate din totalul surselor disponibile.
Ce se observă din analiza datelor istorice este faptul că propunerea de creștere a bugetului pentru sănătate (MS+CNAS) este într-adevăr la cel mai înalt procent din PIB, însă cu o maximă indulgență – aceasta e cu sub 0.2% mai mare ca în execuția pe anul 2018. De asemenea, dacă e să ne luăm după același istoric, creșterea efectivă pentru bugetul sănătății este una foarte mică, de sub 5% anual în toți anii acoperiți de analiză.
Merită precizat și faptul că bugetul pentru investiții este compus din sumele alocate pentru cheltuielile de capital, cheltuielile din fonduri externe nerambursabile (FEN) și proiectele din fonduri rambursabile. Dacă luăm aceste propuneri în calcul, creșterea alocărilor e și mai mare decât cifra anunțată de Sorina Pintea, respectiv 94%. Însă această sumă de investiții reprezintă sub 1% din totalul bugetelor alocate pentru MS și CNAS.
Sursa calculelor:
| MS | CNAS | cheltuieli de capital | FEN | fonduri rambursabile | PIB | % din PIB | %investiții din total | creștere față de execuția anului anterior | creștere față de propunerea din anul anterior | creștere efectivă de la an la an | |
| 2015 execuție | 6,482,306 | 23,489,864 | 81,258 | 111,547 | 30,858 | 704,542,000 | 4.25% | 0.75% | |||
| 2016 propunere | 7,778,463 | 26,352,161 | 147,116 | 152,783 | 44,800 | 746,600,000 | 4.57% | 1.01% | 7.46% | ||
| 2016 execuție | 6,704,564 | 26,106,026 | 31,451 | 30,968 | 44,762 | 758,500,000 | 4.33% | 0.33% | -5.38% | 1.68% | 1.68% |
| 2017 propunere | 7,871,466 | 28,809,805 | 17,587 | 65,123 | 76,000 | 815,195,000 | 4.50% | 0.43% | -1.57% | 4.02% | |
| 2017 execuție | 8,143,889 | 29,321,786 | 22,615 | 26,897 | 75,868 | 842,500,000 | 4.45% | 0.33% | -1.17% | 2.80% | 2.80% |
| 2018 propunere | 8,762,180 | 33,769,275 | 63,419 | 16,956 | 76,000 | 907,852,000 | 4.68% | 0.37% | 4.11% | 5.35% | |
| 2018 execuție | 9,361,180 | 34,854,715 | 30,233 | 2,586 | 215,732 | 949,600,000 | 4.66% | 0.56% | -0.61% | 4.71% | 4.71% |
| 2019 propunere | 10,612,470 | 38,882,465 | 38,104 | 140,364 | 305,316 | 1,022,500,000 | 4.84% | 0.98% | 3.32% | 3.96% |
Afirmația Sorinei Pintea este parțial falsă, pentru că aceasta alege să prezinte date într-un mod care să avantajeze actuala guvernare.
E important de precizat că datele la care face ea referire (bugetul Ministerului Sănătății și bugetul Casei Naționale de Asigurări) nu reprezintă totalitatea alocărilor bugetare pentru sănătate.
Apoi, este adevărat că există o creștere a bugetului pentru acest domeniu în raport cu PIB-ul, dar ea este de doar 0,2%, ceea ce nu poate reprezenta o creștere “istorică”.
Mai apoi, Pintea susține că bugetul pentru investiții a crescut cu 84%. Dar, dacă ne uităm la cât reprezintă investițiile în comparație cu PIB-ul, procentul este minuscul.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
