Ce verificăm?

Dacă un ministru interimar poate fi numit pentru două zile, conform legii.

Verificare

Principiile de bază, care reprezintă punctul de echilibru într-un moment de instabilitate politică, se regăsesc în Constituție. Vom apela și la legislația conexă: Legea privind organizarea și funcționarea Guvernului și a Ministerelor, Codul Administrativ și Decizia CCR 504 din 18 septembrie 2019.

Retragerea votului de încredere a Parlamentului: moțiunea de cenzură

România este o țară instabilă politic, iar acest lucru nu este, din păcate, o noutate. În guvernarea PSD-ALDE au avut loc șapte moțiuni de cenzură, dintre care patru împotriva Guvernului Dăncilă. 

Până în prezent, a trecut moțiunea de cenzură inițiată de PSD împotriva propriului guvern (cel condus de Sorin Grindeanu, iar de curând, în 10 octombrie 2019, cea care a demis guvernul condus de Viorica Dăncilă.

Astfel, i s-a retras votul de încredere din parlament. Acest lucru s-a întâmplat în baza art. 113 din Constituție, care stabilește procedura moțiunii de cenzură. Validarea moțiunii 238 de voturi „pentru”, din 242 valabil exprimate.

Miniștrii interimari

În situații de acest gen, când un guvern este demis prin moțiune de cenzură (art. 110), se reia procedura de învestitură prevăzut în articolul 103. 

Acest lucru înseamnă că Președintele României va convoacă pentru consultări partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, iar acesta va stabili un nou cabinet și va cere votul de încredere necesar numirii în funcție a miniștrilor propuși.

Procedura a fost reluată prin desemnarea unui alt membru al guvernului ca prim-ministru: Ludovic Orban, care urmează să propună miniștrii noului cabinet.

În perioada de tranziție, până la învestirea noului guvern, se aplică prevederile articolului 9 din legea de organizare și funcționare a guvernului, ceea ce înseamnă că guvernul Dăncilă poate rămâne în funcție ca guvern interimar, o perioadă de 45 de zile.

Miniștrii interimari nu au aceleași drepturi ca cei învestiți în funcție. Aceștia au drepturi restrânse, în sensul că îndeplinesc „ numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”. (art. 37 din Codul Administrativ)

Cu toate acestea, un ministru interimar poate emite ordine în exercitarea funcției în perioada de interimat, conform art. 57 alin. (1)-(4) din Codul Administrativ.

Situația examenului de rezidențiat

Ministerul Educației Naționale nu are ministru din 17 septembrie 2019 conform biroului de relații cu publicul. 

Contextul amplu al blocajului privind situația examenului de rezidențiat își are rădăcinile în instabilitatea, pe termen lung, a guvernului. Demisiile și revocările din funcție în Guvernul Dăncilă nu sunt o noutate, iar acest guvern a reușit să piardă și majoritatea politică prin retragerea ALDE de la guvernare.

Vom urmări cursul Ministerului Educației Naționale. În Guvernul Dăncilă, acest minister a funcționat sub 4 miniștrii PSD, astfel:

• Valentin Popa – perioada : 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018
• Rovana Plumb (interimar) : 2 octombrie 2018- 16 noiembrie 2018
• Ecaterina Andronescu : 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019
• Daniel Breaz (interimar) : 5 august 2019 – 17 septembrie 2019

Ultima restructurare propusă de Viorica Dăncilă a fost refuzată de Președintele României, pe motiv că este necesar un nou vot de încredere dat de Parlament, conform procedurii constituționale.

Acest conflict a fost examinat de Curtea Constituțională a României, care, prin Decizia CCR 504 din 18 septembrie 2019 îl obligă pe președinte să semneze decretele de revocare și cele de desemnare a miniștrilor interimari.

Decretul nr.658/05.08.2019, prin care Daniel Breaz a fost desemnat ministru interimar a expirat între timp. 

În ceea ce privește numirea miniștrilor, cum ar fi cazul concret al Ministerului Educației Naționale președintele este obligat doar să răspundă, în scris și motivat, asupra refuzului de numire în funcție a propunerii PSD Șerban-Constantin Valeca, nu și să desemneze un interimar. 

Apoi, a intervenit moțiunea de cenzură. În acest mod, Ministerul Educației Naționale a rămas fără ministru în această perioadă.

Soluția

Soluția a fost găsită la nivel legislativ în Comisia de Educație a Senatului.

Senatul a adoptat, în şedinţa plenului din 22 octombrie 2019, în unanimitate, propunerea legislativă pentru modificarea OG 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, prin care s-a stabilit o modalitate de a soluționa  „criza rezidențiatului”.

Textul legislativ stabilește următoarele: „prin derogare, concursul naţional pentru admiterea în rezidenţiatul pe locuri şi pe posturi se organizează în temeiul unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii pentru anul 2019 şi se poate desfăşura la nivelul centrelor universitare pe baza acordului dintre Ministerul Sănătăţii şi instituţiile de învăţământ superior publice acreditate care au facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie”.

Altfel spus, derogarea se aplică doar pentru anul 2019, pentru rezolvarea situației excepționale, printr-un acord între Ministerul Sănătății și instituţiile de învăţământ superior publice acreditate care au facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie.

Concluzie

Afirmația Sorinei Pintea este falsă. Durata interimatului la minister este stabilită de lege, pe o perioadă de 45 de zile, și nu poate fi modificată după bunul plac al Președintelui României. Altfel spus, președintele nu poate să pună un ministru interimar „pentru două zile”.

Cu toate acestea, ministrul interimar ar fi putut emite ordinele necesare pentru desfășurarea examenului de rezidențiat conform legii. Legislativul a găsit însă o soluție pentru acest an, iar examenul de rezidențial ar putea avea loc în 8 decembrie 2019.