Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 23 mai 2023, CEDO a emis o decizie prin care se constată că România a încălcat articolul 8 al Convenției Drepturilor Omului, privind „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”. Este vorba despre un proces deschis Florin Buhuceanu și alte 20 de persoane împotriva României în demersul lor de a obliga guvernul să legifereze parteneriatul civil între persoane de același sex.
În ziua următoare, senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă, de profesie avocat, a publicat pe site-ul partidului SOS RO un comunicat de presă conform căruia decizia CEDO nu institutie nicio obligație față de statul român pentru ca parlamentul să adopte o legislație a parteneriatului civil între persoane de același sex.
„Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la faptul că România ar fi încălcat articolul 8 din Convenţie nu obligă România nici să își schimbe legislația, nici să accepte în vreo formă ”căsătoriile” între persoane de același sex. Aceasta este doar dezinformarea promovată de asociațiile gay care au atacat România la CEDO exact în acest scop: pentru a face presiuni asupra Parlamentului României să adopte o legislație care să instituie ”căsătoriile” între persoane de același sex. Dar Parlamentul României nu are nici o obligație în acest sens, iar România este suverană din acest punct de vedere, având dreptul și chiar obligația de a-și apăra valorile proprii, creștine, și de a respinge orice încercare de presiune în direcția contrarie.
Felul în care a fost prezentată această decizie a CEDO, ca o mare victorie a asociațiilor gay și ca o ”obligație” pentru România de a-și schimba legislația, reprezintă o gravă inducere în eroare. România nu este obligată la nimic, iar cei care au făcut sesizarea la CEDO nici nu au primit compensații financiare, ca dovadă că nu s-a considerat că au avut de suferit, și oricum, tot demersul lor a fost din start o provocare menită să pună România într-o lumină proastă și să impună agenda gay împotriva tradiției și valorilor românești.
Această acțiune la CEDO este o altă manevră murdară a mișcării globaliste de a susține ”căsătoriile” între persoane de același sex, mișcare ce investește sume imense de bani și care face lobby politic pentru anormalitate! Le transmit pe această cale tuturor lobbiștilor gay și organizațiilor care sunt în spatele acestor atacuri la normalitate: NU ACCEPT!”
Ce măsuri trebuie să adopte statului român în urma deciziei CEDO din cauza Buhuceanu și alții împotriva României?
Ce presupune legislația actuală din Europa și România vizavi de parteneriatul civil între persoanele de același sex?
Parteneriatul civil este oficializarea unei relații între doi parteneri, indiferent că vorbim, sau nu, despre persoane de același sex. România nu are o legislație adoptată pentru recunoașterea oficială a acestui tip de parteneriat. Singurul parteneriat civil recunoscut în țara noastră între două persoane este căsătoria, parteneriatul oficializat între doi soți, bărbat și femeie.
În această situație, cuplurile formate din persoane de același sex au reclamat inexistența legislației care să le protejeze drepturile.
Asociaţia ACCEPT este o organizaţie neguvernamentală de drepturile omului din România care apară şi promovează drepturile persoanelor LGBT din România. Membrii asociației au derulat acțiuni de lobby pentru a genera în legislația națională un cadru legislativ pentru recunoașterea parteneriatului civil între persoane de același sex.
Primul text legislativ din legislația națională face trimitere este OUG 102 din 14 iulie 2005, care se referă la dreptul de circulație a cetățenilor din Uniunea Europeană pe teritoriul României. În textul ordonanței se definește termenul de „partener” ca fiind: „persoana care convieţuieşte cu cetăţeanul Uniunii Europene, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii din statul membru de origine ori de provenienţă sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relaţia de convieţuire poate fi dovedită”.
În 2016, cinci deputați au depus un proiect de lege intitulat „Propunere legislativă privind parteneriatul civil”. În perioada următoare, Senatul, Comisia pentru sănătate şi familie și Comisia pentru muncă şi protecţie socială au emis avize nefavorabile, astfel că proiectul legislativ nu a ajuns să fie votat.
În anul 2019 au mai fost depuse două proiecte legislative privitoare la parteneriatul civil: PL-x 152/2019 și PL-x 153/2019. Ambele au fost respinse de Senat și comisiile parlamentare și nu au mai ajuns să fie supuse votului.
Astfel, în România nu există o legislație prin care să fie prevăzute drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex.
În 2019, Florin Buhuceanu împreună cu Victor Ciobotaru și alte șase cupluri formate din persoane de același sex au deschis o acțiune la CEDO împotriva statului român, iar în 23 mai 2023 instanța europeană a emis o decizie.
Potrivit acesteia, legislația națională trebuie să ofere un cadru prin care să recunoască din punct de vedere juridic cuplurile de același sex.
Această decizie nu este emisă cu titlu definitiv, statul român având posibilitatea să o conteste. În paralel, CEDO a dat un verdict definitiv în cauza Fedotova and Others v. Russia, proces pentru drepturile omului care vizează crearea unui cadrul legislativ în Rusia pentru protecția cuplurilor formate din persoane de același sex.
CEDO a dat un verdict și în cauza Coman și alții, toate aceste cazuri vizând lipsa unui cadru legislativ prin care statul să recunoască cuplurile formate din persoane cu același sex.
Ce prevede legislația românească despre căsătorie și uniunea persoanelor de același sex
Codul civil românesc prevede:
Căsătoria
(1) Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
(2) Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.
Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria
(1) Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.
(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile.
Aceste prevederi vor trebui reformulate pentru ca legislația românească să fie în concordanță cu deciziile CEDO.
Necesitatea schimbărilor legislative sunt prevăzute chiar în Constituția României. Articolul 11 prevede că „(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”. La articolul 20, care tratează aplicarea drepturilor omului, „1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.”
Iar Convenția Drepturilor Omului este ratificată de legislația românească. De asemenea, faptul că în țara noastră nu este legiferat parteneriatul civil între persoane de același sex contravine cu Directiva 38 a Parlamentului European.
Avocata Ionescu M. Raluca-Iustina, care l-a reprezentat pe Florin Buhuceanu la CEDO, a declarat pentru Factual.ro care sunt următorii pași pe care, în mod normal, reprezentanții guvernului ar trebui să îi facă pentru adoptarea acestei hotărâri în legislație.
„Din momentul în care hotărârea CEDO în cauza Buhuceanu va rămâne definitivă, în aproximativ 3 luni de zile, din acel moment se declanșează mecanismul de punere în executare a hotărârii. Asta însemnă că guvernul este obligat să adopte legislația. Acest mecanism se face la nivelul comitetului de miniștri ai Consiliului Europei. Sunt 46 de miniștri de externe din toate statele părți la Convenția drepturilor omului. Guvernul va merge în fața acestui comitet și, la următoarea ședință va fi chestionat despre demersurile făcute pentru a pune în executare această hotărâre. De obicei, în toate cazurile CEDO depune un plan de acțiune în care explică cine este responsabil și ce demersuri a făcut în vederea adoptării legislației, care este orizontul de timp pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență sau legi.”
Ce prevede legislația altor țări din Uniunea Europeană despre cuplurile formate din persoane de același sex
În afară de 6 țări (România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia) restul țărilor din Uniunea Europeană au adoptat în legislație parteneriatul civil sau căsătoria între persoane de același sex.
Potrivit unui ghid elaborat de Uniunea Europeană 16 state au legalizat căsătoria între persoane de același sex (Olanda, Belgia, Spania, Norvegia, Suedia, Portugalia, Islanda, Danemarca, Franţa, Marea Britanie (cu excepţia Irlandei de Nord, care nu acceptă decât parteneriatul civil), Luxemburg, Irlanda, Finlanda, Germania, Malta şi Austria).
Parteneriatul civil între persoane de același sex este legiferat în 10 țări (Danemarca, Ungaria, Cehia, Croaţia, Slovenia, Grecia, Republica Cipru, Elveţia şi Italia).
Afirmațiile senatoarei Diana Iovanovici Șoșoacă sunt TRUNCHIATE. Decizia nu este deocamdată definitivă, însă România va fi obligată să transpună în legislație prevederile Convenției Drepturilor Omului și a Directivei 38 a Parlamentului European pentru a putea oferi un cadru legislativ pentru recunoașterea familiilor formate din persoane de același sex.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.